CSJ. Decizia nr. 443/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 443/2003
Dosar nr. 2963/2002
Şedinţa publică din 4 februarie 2003
Asupra conflictului negativ de competenţă ;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia formulată la data de 24 iunie 2002, la Tribunalul Bistriţa Năsăud, C.A. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 89/2002, emisă de Spitalul Orăşenesc Năsăud, pentru suma de 4.426.425 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit.
Prin sentinţa civilă nr. 370 din 6 septembrie 2002, Tribunalul Bistriţa Năsăud a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei, în favoarea Colegiului jurisdicţional. S-a reţinut că suma imputată reprezintă drepturi salariale acordate greşit unor salariaţi, din vina conducerii spitalului, împrejurare reţinută în raportul de control intermediar din 31 mai 2002 al Direcţiei de Control Financiar Ulterior a judeţului Bistriţa Năsăud, persoane care fac parte din categoria celor enumerate în art. 41 din Legea nr. 94/1992, iar spitalul este unitate publică finanţată de buget, astfel că se încadrează în categoria persoanelor juridice supuse controlului Curţii de Conturi, conform dispoziţiilor art. 18 lit. e) din Legea nr. 94/1992. Tribunalul a mai reţinut că spitalul, funcţionând pe principiul autonomiei financiare, conducerea acestuia, în calitate de ordonator de credite, răspunde pentru prejudiciul cauzat, chiar dacă pentru recuperarea prejudiciului s-a apelat la imputarea sumelor de la persoanele care au beneficiat efectiv de sumele necuvenite. S-a concluzionat că în acest mod, la producerea pagubei au concurat atât conducerea spitalului, cât şi salariaţii beneficiari şi că sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 94/1992 .
Prin sentinţa nr. 55/2002, a Camerei de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud, Colegiul jurisdicţional, s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud şi cauza a fost trimisă Curţii Supreme de Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, conform art. 20 pct. 2 C. proc. civ. şi art. 50 din Legea nr. 94/1992.
Colegiul jurisdicţional a reţinut că vinovată de majorarea nelegală a salariilor personalului spitalului, se face conducerea acestuia. În timpul controlului efectuat de Direcţia de Control Financiar Ulterior Bistriţa Năsăud, au fost emise decizii de imputare, în baza art. 106 şi art. 108 teza a II-a C. muncii, de către conducerea spitalului, pentru recuperarea sumelor de la beneficiari, având în vedere că de la data primirii sumelor nu trecuse mai mult de un an. Cum beneficiarii sumelor nu au calitatea cerută de dispoziţiile art. 40 şi 41 din Legea nr. 94/1992 şi nici nu au participat la producerea prejudiciului, competenţa de soluţionare a contestaţiei împotriva deciziei de imputare aparţine tribunalului, conform art. 2 lit. b1) C. proc. civ. şi art. 70, 73 şi urm. din Legea nr. 168/1999.
Verificând cauza, Curtea apreciază că aparţine tribunalului, competenţa materială de soluţionare a pricinii, în temeiul dispoziţiilor art. 2 lit. b) pct. 1 C. proc. civ., pentru următoarele considerente.
În conformitate cu dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 94/1992, sunt supuse judecării instanţelor Curţii de Conturi, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie, de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat împreună cu aceştia la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice, prevăzute în art. 18 din lege.
La stabilirea competenţei materiale a instanţelor Curţii de Conturi, se constată că legea are în vedere atât criteriul persoanei juridice centrale indicate de dispoziţiile art. 18–20 din Legea nr. 94/1992, cît şi acela al calităţii persoanelor fizice răspunzătoare. În ce priveşte calitatea persoanei fizice răspunzătoare, potrivit dispoziţiilor art. 40 şi 41 din Legea nr. 94/1992, aceasta trebuia să fie administrator, gestionar sau contabil al persoanei juridice supus controlului organelor Curţii de Conturi, ceea ce nu este cazul în speţă. Alte persoane pot fi judecate de instanţele Curţii de Conturi, numai dacă au participat la producerea prejudiciului împreună cu administratorul, gestionarul sau contabilul persoanei juridice controlate.
În cazul de faţă, Decizia de imputare s-a emis în sarcina unui simplu salariat, beneficiar al unor drepturi salariale necuvenite, persoană care nu a participat în nici un mod la producerea prejudiciului. Paguba a fost cauzată în patrimoniul spitalului, exclusiv din culpa conducerii spitalului, care a majorat cu 10%, în mod nelegal, salariile de încadrare a unei părţi din personal.
În ipoteza dată, actul de imputaţie nu priveşte o persoană vizată prin art. 41 din Legea nr. 94/1992, astfel încât competenţa de soluţionare a contestaţiei revine instanţei care judecă litigiile de muncă (tribunalul), întrucât dispoziţiile de exceptare de la normele dreptului comun limitează competenţa instanţelor Curţii de Conturi, de judecare a contestaţiilor împotriva actelor de imputaţie, numai la situaţiile indicate în art. 41 din lege.
Întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele art. 41 din Legea nr. 94/1992, contestaţia la Decizia de imputaţie are natura juridică a unui conflict de muncă şi competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 2 lit. b) C. proc. civ., cu referire la art. 70, 73 şi urm. din Legea nr. 168/1999, cauza va fi înaintată Tribunalului Bistriţa Năsăud, secţia conflicte de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe C.A. şi Spitalul Orăşenesc Năsăud, în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud, secţia conflicte de muncă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 442/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei | CSJ. Decizia nr. 444/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei → |
|---|
