CSJ. Decizia nr. 726/2003. Contencios. împotriva Hotarârii B.N.R. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 726/2003
Dosar nr. 1257/2002
Şedinţa publică din 21 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC R. SA a formulat recurs împotriva hotărârii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României nr. 29 din 2 aprilie 2002, prin care s-a respins ca nefondată, contestaţia formulată de societate, cu consecinţa menţinerii hotărârii Băncii Naţionale a României nr. 21 din 28 februarie 2002, privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a B.R. SA.
Se susţine, în esenţă că, motivele invocate de Banca Naţională a României, pentru respingerea contestaţiei, respectiv, neparticiparea sa la ultimele majorări de capital ale băncii (la 200 miliarde lei şi 250 miliarde lei), fapt ce demonstrează fără putinţă de tăgadă, lipsa de interes pentru redresarea băncii, nu poate fi primită.
Banca omite cu vădită intenţie faptul că, societatea în contestaţia pe care a formulat-o, a precizat intenţia de a redresa banca, însă numai după excluderea SC G. SA, acţionar majoritar şi semnificativ, deşi bilanţul acestuia pe anii 1998 - 1999 era negativ.
Singura măsură dispusă de Banca Naţională a României, prin Comisia de Supraveghere Specială a B.R.S. SA, într-o perioadă de 120 de zile, a fost suspendarea achiziţionării de noi clădiri şi terenuri, până la redresarea situaţiei băncii şi realizarea rezervei minime obligatorii, neefectuându-se anularea sau suspendarea actelor organelor de conducere, atunci când se estima că efectele potenţiale ale aplicării lor puteau conduce la agravea situaţiei existente şi nici avizarea actelor de decizie ale organelor statutare, referitoare la situaţia financiară şi prudenţială a băncii.
În final, se susţine că Banca Naţională, prin Comisia de Supraveghere Specială, a procedat la încălcări repetate ale propriilor reglementări, precum şi a cadrului legal în vigoare, în ceea ce priveşte relaţia stabilită între banca centrală şi acţionarii B.R.S. SA.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Banca Naţională a României a solicitat respingerea recursului, pentru lipsa calităţii procesuale active a SC R. SA.
Se arată că prezenta acţiune nu poate fi exercitată decât de către banca, căreia i s-a retras autorizaţia, prin reprezentanţii săi legali, şi nu de către unul dintre acţionarii băncii.
Faţă de împrejurarea că prin hotărârea nr. 179 din 20 decembrie 2001, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât instituirea administrării speciale a B.R.S. SA, începând cu data de 3 ianuarie 2002, numind un administrator special, numai acesta putea să conteste, în numele băncii, măsura retragerii autorizaţiei de funcţionare a băncii şi să declare recurs împotriva hotărârii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale. O altă cerinţă legală neîndeplinită, constă în aceea că A.G.A. a B.R.S. SA nu a hotărât ca măsura retragerii autorizaţiei de funcţionare a băncii, să fie atacată.
Mai mult, întrucât prin hotărârea judecătorească irevocabilă, s-a dispus începerea procedurii falimentului B.R.S. SA, s-a numit în calitate de lichidator – Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar şi s-a ridicat administratorilor B.R.S. SA, dreptul de a reprezenta banca.
Se susţine că, în subsidiar, se impune respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, întrucât B.R.S. SA fiind în faliment, potrivit legii bancare, nu mai poate deţine autorizaţia de funcţionare.
Pe fondul cauzei, soluţia este tot de respingere, întrucât SC R. SA, fondator la constituirea capitalului social al B.R.S. SA, a dat dovadă de lipsă de interes, ca şi ceilalţi fondatori, pentru susţinerea financiară a băncii.
Din actele de la dosar rezultă următoarele:
Banca Naţională a României, în baza art. 16 alin. (1) lit. h) şi art. 82 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 – legea bancară, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 34 din Legea nr. 101/1998, privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere „Raportul privind situaţia financiară a B.R.S. SA şi posibilitatea redresării acesteia din punct de vedere al siguranţei financiare", întocmit de administratorul special, numit prin hotărârea Băncii Naţionale a României nr. 179 din 20 decembrie 2001, analizat în şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 28 februarie 2002, prin hotărârea nr. 21 din 28 februarie 2002, a dispus retragerea autorizaţiei de funcţionare a B.R.S. SA.
Împotriva hotărârii a formulat contestaţie SC R. SA, în calitate de acţionar fondator al B.R.S. SA, iar prin hotărârea nr. 29 din 2 aprilie 2002, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale ARomâniei a României a respins-o, soluţie contestată prin recursul de faţă, de aceiaşi societate.
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului, atât pe excepţii: lipsă de calitate procesuală activă şi inadmisibilitate, cât şi pe fond.
Excepţiile invocate sunt fondate, potrivit celor ce se vor arăta.
Pentru determinarea calităţii procesuale active, instanţa urmează a avea în vedere raportul de drept procesual, ce se poate lega valabil, decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept dedus judecăţii.
Dispoziţiile art. 3 lit. h) din Legea nr. 58/1998, legea bancară, prevăd că reprezentanţii legali ai băncii (cei învestiţi cu competenţa de a angaja răspunderea băncii) – sunt conducătorii ei, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare ale băncii.
B.R.S. SA, conform actelor dosarului, are o situaţie specială, în sensul că, având în vedere încălcarea repetată a prevederilor Legii bancare nr. 58/1998, prin hotărârea nr. 179 din 20 decembrie 2001, a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, s-a dispus instituirrea administrării speciale, cu începere de la 3 ianuarie 2002, fiind numit administrator special H.I.
Art. 81 din Legea nr. 58/1998, legea bancară, modificată şi completată, precizează că administratorul special preia integral atribuţiile consiliului de administraţie al băncii, supuse acestui regim special.
Conform art. 3 din hotărârea nr. 179 din 20 decembrie 2001, privind instituirea administraţiei speciale a B.R.S. SA şi numirea administratorului special, acesta aduce la îndeplinire hotărârile A.G.A. a B.R.S. SA, dar aceasta nu a luat măsura atacării întregii autorizaţii de funcţionare a băncii.
Prin sentinţa nr. 79/SIND din 16 aprilie 2002, a Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, sentinţă irevocabilă, s-a admis cererea formulată de Banca Naţională a României şi s-a dispus începerea procedurii falimentului B.R.S. SA, fiind numit lichidator – Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar şi s-a ridicat administratorilor B.R.S. SA, dreptul de a reprezenta banca.
În aceste condiţii, calitatea pentru a formula prezentul recurs, revenea lichidatorului judiciar.
Legea bancară nr. 58/1998, în art. 4, „interzice oricărei persoane să desfăşoare activitate bancară pe teritoriul României, fără o autorizaţie emisă de Banca Naţională a României".
Norma Băncii Naţionale a României nr. 10 din 19 septembrie 2000 (M. Of. nr. 470/27.09.2000) privind deschiderea de către Banca Naţională a României, a contului tip bancă în faliment, prevede în art. 5 alin. (1): „Începând cu data primirii de către Banca Naţională a Românie, a hotărârii privind începerea procedurii falimentului, autorizaţia de funcţionare emisă băncii debitoare, de către Banca Naţională a României, se consideră revocată şi încetează să mai producă efecte".
Alin. (2) prevede: „Originalul autorizaţiei va fi restituit Băncii Naţionale a României, de către banca debitoare, în termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii privind începerea procedurii falimentului".
Intrarea în faliment a băncii duce la imposibilitatea deţinerii autorizaţiei de funcţionare.
Faţă de excepţiile analizate, se reţine că soluţia ce se impune a fi pronunţată, este de respingere a recursului, critica de fond nemaifiind nevoie a fi analizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC R. SA Braşov, împotriva hotărârii nr. 29 din 2 aprilie 2002, a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 723/2003. Contencios. Anulare acte control... | CSJ. Decizia nr. 727/2003. Contencios. Anulare ordin imputare.... → |
---|