CSJ. Decizia nr. 782/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 782/2003
Dosar nr. 2360/2002
Şedinţa publică din 26 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Se reţine că prin Decizia nr. 5 din 7 mai 2001, SC C. SA Nădrag, prin lichidatorul SC D.T. SRL Timişoara, în baza actului de constatare nr. 15143 din 6 martie 2001, a imputat numitului A.G., suma de 4.802.245 lei, reprezentând contravaloarea reziduală a mijlocului fix: „pod rulant nr. inv. 61069".
În motivarea deciziei de imputare se reţine că A.G., în calitate de fost administrator al societăţii, nu a valorificat inventarul din data de 19 februarie 1999. prin care s-a constatat paguba. respectiv lipsa mijlocului fix, astfel încât răspunderea îi revine integral.
A.G. a formulat contestaţie împotriva deciziei de imputare sus-menţionată, la Colegiul jurisdicţional Timiş care, prin sentinţa nr. 62 din 18 decembrie 2001, a admis contestaţia, a anulat Decizia nr. 5 din 7 mai 2001 şi l-a exonerat pe A.G., de răspundere şi de la plata sumei de 4.802.245 lei, ce i-a fost imputată.
Recursul jurisdicţional declarat de SC C. SA Nădrag, împotriva sentinţei sus-menţionate, a fost respins de Curtea de Conturi, secţia jurisdicţională, prin Decizia nr. 120 din 4 aprilie 2002, reţinându-se că lipsa unui act de transfer al proprietăţii asupra mijlocului fix în cauză nu poate fi imputată fostului administrator A.G.. atât timp. cât transferul material probat de acesta s-a făcut înainte de 1989, în condiţiile în care întreprinderile aveau patrimoniul numai în administrare, statul fiind proprietarul acestora.
Împotriva deciziei sus-menţionate a declarat recurs SC C. SA Nădrag, prin lichidatorul legal SC D.T. SRL Timişoara, care a motivat, în esenţă, că procesul-verbal de predare-primire din 19 februarie 1999, prin care s-a constatat lipsa mijlocului fix, a fost văzut şi semnat de contestator în calitatea sa de administrator, fără a lua măsurile ce se impuneau, de imputare, situaţie în care răspunderea revine acestuia.
Recursul este nefondat, atât sentinţa Colegiului jurisdicţional Timiş, precum şi Decizia Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, recurată, fiind legale şi temeinice.
Se reţine că prin procesul-verbal nr. 7153 din 3 martie 1989, a Colegiului jurisdicţional Timiş, se atestă transferul mijlocului fix „pod rulant cu nr. de inv. 61069", din patrimoniul Intreprinderii C. Nădrag, către A.M.R.C.T. Vest (actuala SC T. Timişoara).
S-ar fi impus din partea conducerii Intreprinderii C. Nădrag, ca pe baza procesului/verbal sus-menţionat, acest transfer să fi fost evidenţiat la vremea respectivă, în situaţia contabilă şi de patrimoniu a societăţii, operaţiune care, însă, nu a fost efectuată.
Acest lucru nu poate fi, însă, imputat contestatorului A.G., cu atât mai mult. cu cât acesta a fost numit administrator judiciar în anul 1998. prin dispoziţia Tribunalului Timiş, în baza prevederilor Legii nr. 64/1995, iar potrivit art. 78 din legea respectivă, administratorul nu are ca obligaţie, inventarierea patrimoniului, decât dacă ar fi fost împuternicit special în acest sens.
O astfel de procură, însă, nu i s-a dat, iar în fapt, inventarierea şi evaluarea patrimoniului societăţii a fost făcută de SC A. SRL, în anul 1999 şi apoi de către SC D.T. SRL, în anul 2000.
În consecinţă, avându-se în vedere considerentele prezentate, recursul declarat în cauză urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC C. SA Nădrag, prin lichidatorul legal SC D.T. SRL Timişoara, împotriva deciziei nr. 120 din 4 aprilie 2002, a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 78/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 79/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
