Cerere formulată de agentul economic pentru constatarea abuzului de drept săvârşit de Ministerul Finanţelor Publice şi Oficiul Concurenţei. Lipsa calităţii procesuale pasive a ministerului
| Comentarii |
|
Prin art. II alin. (5) din O.U.G. nr. 121/2003, pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată prin Legea nr. 184/2004 s-a prevăzut că plângerile şi sesizările aflate în curs de soluţionare de către de către Oficiul Concurenţei, precum şi investigaţiile în desfăşurare, vor fi preluate de către Consiliul Concurenţei, pe bază de protocol, în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Ministerul Finanţelor Publice a preluat de la Oficiul Concurenţei, conform art. III alin. (4) al ordonanţei, numai sesizările, plângerile şi solicitările formulate în temeiul altor acte normative decât Legea concurenţei. Prin urmare, ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 121/2003, acest minister nu mai este titularul unor drepturi şi obligaţii, neavând calitate procesuală pasivă şi nu poate fi obligat să reia procedura de investigaţie pentru violarea Legii nr. 21/1996.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 8421 din 23 Noiembrie 2004
SC J.I. SRL București a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Oficiul Concurenței, solicitând să se constate abuzul de drept săvârșit de aceste autorități publice prin modul de soluționare a plângerii sale privind unele practici anticoncurențiale din partea SC D. SA. De asemenea, a cerut obligarea pârâților de a relua procedura de investigare pentru cazurile de nesocotire a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 21/1996 a concurenței și să soluționeze în fond plângerea formulată. în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că atitudinea pârâților de a nu cerceta în fond plângerile și contestațiile ce le-au fost adresate în exercitarea căilor administrativ-jurisdicționale de atac și de a soluționa astfel cauza, sunt de natură a o vătăma în exercitarea dreptului la apărare, constituind un abuz de drept administrativ.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 793 din 27 aprilie 2004 a admis excepția privind lipsa de calitate procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, cu consecința respingerii acțiunii față de această autoritate a administrației publice centrale de specialitate. Față de celălalt pârât, acțiunea a fost respinsă ca tardiv introdusă.
în esență, instanța a reținut că actele juridice deduse judecății au fost emise de Oficiul Concurenței și Ministerul Finanțelor Publice în cadrul procedurii prevăzute de art. 46 din Legea nr. 21/1996, anterior modificării acesteia prin O.U.G. nr. 121/2003, în urma căreia Consiliului Concurenței i-a revenit competența exclusivă de a realiza aplicarea Legii concurenței.
în temeiul art. II alin. (5) din ordonanța respectivă, plângerile și sesizările formulate în temeiul Legii nr. 21/1996, aflate în curs de soluționare la Oficiul Concurenței, precum și investigațiile în desfășurare, se preiau de către Consiliul Concurenței, pe bază de protocol, în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin urmare, Ministerul Finanțelor Publice, care, în temeiul art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 121/2003, a preluat de la Oficiul Concurenței numai sesizările, plângerile și solicitările formulate în baza altor acte normative decât Legea nr. 21/1996, nu este titular de drepturi și obligații în raportul de drept administrativ supus judecății și nu mai poate fi obligat să reia procedura de investigație pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) și art. 6 din aceeași lege, astfel cum a solicitat reclamanta.
Pe de altă parte, curtea de apel a reținut că împotriva răspunsului comunicat prin adresa nr. 1551 din 18 iunie 2003, reclamanta a formulat reclamația administrativă cu nr. 5380 din 9 iulie 2003, dar, deși a primit răspuns prin adresa nr. 2151 din 2 octombrie 2003, expediată prin poștă la 3 octombrie 2003, s-a adresat instanței abia la data de 18 martie 2004, cu depășirea termenului prevăzut de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 29/1990.
împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta SC J.I. SRL București. Recurenta a susținut că prima instanță a reținut greșit excepția privind lipsa de calitate procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, fiind lipsită de rol activ și pronunțând astfel o hotărâre cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității; că excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Concurenței și a nulității deciziei nr. 1551 din 18 iunie 2003, invocate prin acțiune, și notele scrise depuse de recurentă nu au fost puse în discuția părților și nici soluționate de către instanță.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 137 C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. în speță, Curtea de Apel București s-a pronunțat prin sentința recurată mai întâi asupra excepțiilor invocate și a reținut în mod corect că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, de vreme ce Consiliul Concurenței a preluat atribuțiile acestuia, conferite anterior prin Legea concurenței nr. 21/1996.
Prin art. II alin. (5) din O.U.G. nr. 121/2003, pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată prin Legea nr. 184/2004, s-a prevăzut că plângerile și sesizările aflate în curs de soluționare de către Oficiul Concurenței, precum și investigațiile în desfășurare, vor fi preluate de către Consiliul Concurenței, pe bază de protocol, în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență. Ministerul Finanțelor Publice a preluat de la Oficiul Concurenței, conform art. III alin. (4) al ordonanței, numai sesizările, plângerile și solicitările formulate în temeiul altor acte normative decât Legea concurenței. Rezultă, așadar, că într-adevăr, la data sesizării instanței, acest minister nu mai era titularul unor drepturi și obligații, neavând deci calitate procesuală pasivă în raportul juridic dedus judecății și, ca atare, el nu putea fi obligat, la cererea reclamantei, să reia procedura de investigație pentru violarea art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 21/1996, de către un alt agent economic.
Referitor la excepția de tardivitate a introducerii acțiunii, curtea de apel a apreciat judicios că de la data primirii răspunsului la contestația formulată de reclamantă împotriva măsurii comunicate prin adresa nr. 2151 din 2 octombrie 2003, emisă de Oficiul Concurenței și până la data înregistrării cererii de chemare în judecată - 18 martie 2004 - au trecut peste 5 luni, respectiv a fost depășit termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 29/1990.
Recursul a fost respins, ca nefondat.
| ← Hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii de eliberare... | Preluarea activităţii jurisdicţionale a Curţii de Conturi de... → |
|---|
