ICCJ. Decizia nr. 557/2004. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr.557

Dosar nr.3403/200.

Şedinţa publică din10 februarie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iuliasub nr. 3120 din 23 aprilie 2003, reclamanta W.R., cetăţean chinez, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul de Interne – Autoritatea pentru Străini – Biroul pentru Străini al Judeţului Sibiu, a solicitat anularea dispoziţiei nr. 3443899 din 18 aprilie 2003 de părăsire a teritoriului României, emisă de pârât. Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea executării actului administrativatacat până la soluţionarea acţiunii.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că.

- începând cu anul 1997 a obţinut dreptul de şedere în România, pentru prestarea unei activităţi comerciale;

- deşi îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 55 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, autoritatea publică pârâta a refuzat să-i prelungească dreptul de şedere în România.

Pârâtul, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acţiunii, arătând că, la data depunerii cererii de prelungire, reclamanta nu a prezentatdovezi din care să rezulte că realizează venituri personale în cuantum de cel puţin 500 euro lunar, ca urmare a activităţii desfăşurate pe teritoriului României.

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi contencios, prin sentinţa civilă nr. 181 din 28 mai 2003, a admis acţiunea reclamantei şi a anulat dispoziţia nr. 3443899 din 18 aprilie 2003 de părăsire a teritoriului României, emisă de pârât.

Pentru a pronunţaastfel, instanţa a reţinut că.

- din examinarea probelor administrate în cauză rezultă că reclamanta are calitatea de asociat şi administrator al unei societăţi comerciale al cărui capital social majorat permite funcţionarea acesteia în conformitate cu planul de afaceri;

- reclamanta a făcut dovada realizării unor venituri lunare suficiente pentru a-şi asigura mijloacele de întreţinere, venituri ce depăşesc suma de 500 euro.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Recursul este inadmisibil, după cum se va arăta în cele ce urmează:

Potrivit art. 82 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, dispoziţia de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află formaţiunea teritorială care a emis dispoziţia de părăsire a teritoriului, sentinţa instanţei fiind definitivă şi irevocabilă.

Cum sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ, prin care a fost soluţionată cererea reclamantei privind anularea dispoziţiei de părăsire a teritoriului, este definitivă şi irevocabilă, recursul declarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor împotriva sentinţei civile nr. 181 din 28 mai 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şicontencios administrativ, ca inadmisibil.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 februarie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 557/2004. Contencios