ICCJ. Decizia nr. 572/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 7 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, Casa Județeană de Pensii Maramureș a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 462 din 25 martie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, solicitând casarea hotărârii recurate și în fond, respingerea contestației formulate de reclamanta B.M., soția lui B.D., în prezent decedat.
în motivarea recursului, petenta a susținut că instanța de fond, în mod greșit nu a avut în vedere prevederile art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, ce privește expres și limitativ persecuțiile etnice care fac obiectul acestei legi. în acest sens recurenta a concluzionat că B.D., soțul lui B.M., s-a născut în localitatea în care s-au refugiat părinții lui, dar acesta nu poate avea regimul juridic de strămutat, ca și părinții lui, pentru că s-a născut în localitatea în care a și domiciliat mai departe, urmare a refugiului părinților săi.
Din actele cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința civilă nr. 462 din 25 martie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis acțiunea formulată de B.M. împotriva Casei Județene de Pensii Maramureș, s-a anulat hotărârea nr. 1626 din 20 octombrie 2003, emisă de pârâtă, dispunându-se obligarea recurentei-pârâte, să recunoască reclamantei, în calitate de soție supraviețuitoare după B.D., drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999.
Instanța de fond a reținut că B.D. a avut și el statut de refugiat, pentru perioada cuprinsă între data nașterii, 4 martie 1942 și data încetării refugiului, la fel ca și părinții săi ce se refugiaseră din cauza persecuțiilor etnice.
Intimata-reclamantă fiind soția supraviețuitoare de pe urma lui B.D., în prezent decedat, beneficiază și ea de drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu s-a recăsătorit după decesul soțului ei.
Recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Maramureș este neîntemeiat și va fi respins.
în mod cert, B.D., așa cum rezultă din actele cauzei, s-a născut în timpul refugiului părinților săi, refugiu determinat de persecuții etnice.
împrejurarea că B.D. s-a născut în localitatea în care părinții săi ajunseseră ca urmare a refugiului și că a continuat să locuiască în această localitate, împreună cu părinții săi, nu înseamnă că B.D. nu s-ar afla în situația de refugiat, ca și părinții săi.
B.D. fiind minor, era exclus să aibă alt domiciliu decât cel al părinților săi și față de vârsta acestuia, la acea dată este, de asemenea, exclusă și manifestarea de voință a acestuia, în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 31/1954.
Aceste împrejurări, ca și faptul că Legea nr. 189/2000 nu prevede imperativ excluderea persoanelor născute în refugiu, de la beneficiul Legii nr. 189/2000, au fost reținute în mod corect de instanța de fond, atunci când a admis acțiunea soției supraviețuitoare de pe urma lui B.D.
Hotărârea atacată fiind corectă, recursul declarat a fost respins conform art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7920/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 9063/2004. Contencios → |
|---|
