ICCJ. Decizia nr. 6934/2004. Contencios. Anulare decizie D.G.V. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 6934/2004
Dosar nr. 3067/2003
Şedinţa publică din 15 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.C. a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti şi Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Arad, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti şi Direcţia Regională Interjudeţeană Arad, să dispună anularea deciziei nr. 2003 din 18 decembrie 2002, emisă de pârâta Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost sancţionat cu diminuarea salariului de bază, cu 15%, pe o perioadă de trei luni, în baza art. 99 din OG nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal, iar măsura luată o consideră nelegală şi abuzivă, întrucât nu s-a reţinut în sarcina sa, săvârşirea unei abateri disciplinare.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantului şi a dispus anularea deciziei nr. 2003 din 18 decembrie 2002, emisă de Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti.
Instanţa a reţinut faptul că temeiurile care stau la baza emiterii deciziei de sancţionare, nu sunt susţinute de nici un act constatator şi, mai mult, este contrazisă de rezultatele unităţii vamale, la care este angajat reclamantul, întrucât veniturile furnizate statului, de această unitate, au crescut de la an la an.
Împotriva acestei sentinţe, considerată netemeinică şi nelegală, a declarat recurs, Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Arad, motivat de faptul că deficienţele înregistrate în sarcina intimatului-reclamant, au constat în îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiei de a îndruma şi verifica activitatea personalului din subordine, fapt ce a generat printre altele, mari prejudicii băneşti, cât şi de imagine a instituţiei, lezând prestigiul autorităţii vamale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând motivele de recurs invocate, în raport cu sentinţa pronunţată şi cu dispoziţiile legale aplicabile în cauză, constată nefondat, acest recurs, pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că prin Decizia ce formează obiectul litigiului, recurenta Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti, numită în continuare Autoritatea Naţională a Vămilor, a aplicat intimatului-reclamant, sancţiunea diminuării salariului, pentru neîndeplinirea corespunzătoare a activităţii de îndrumare şi verificare a personalului din subordine şi pentru nerespectarea obligaţiei de a apăra demnitatea funcţiei şi prestigiul autorităţii vamale.
Din materialul probator existent la dosar, împrejurarea reţinută în sarcina intimatului-reclamant, nu este susţinută, chiar este şi contrazisă, în sensul că rezultatele controalelor efectuate de către Serviciul Inspecţie şi Control pentru Activitatea Vamală, nu reţin vreo abatere în sarcina intimatului-reclamant.
Întrucât dispoziţiile art. 99 lit. d) din OG nr. 16/1998 nu au fost corect aplicate, instanţa de fond a soluţionat corect cauza dedusă judecăţii, motiv pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat de Autoritatea Naţională a Vămilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Arad, împotriva sentinţei civile nr. 184 din 28 mai 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4491/2004. Contencios. Anularea deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 7733/2004. Contencios. Anulare adresă... → |
|---|
