ICCJ. Decizia nr. 7754/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 7754/2004

Dosar nr. 1030/2004

Şedinţa publică din 21 octombrie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1476 din 4 decembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 7846/2003, a fost admisă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta P.L. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi în consecinţă, s-a dispus anularea hotărârii nr. 11494 din 28 octombrie 2003, emisă de pârâtă. A fost obligată pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 22 septembrie 1941 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2003.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Cluj a reţinut, în esenţă, că reclamanta P.L. a fost născută în timpul refugiului părinţilor săi, care au fost nevoiţi să părăsească localitatea de domiciliu, din cauza persecuţiilor din motive etnice exercitate asupra lor după cedarea Ardealului de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena, astfel că beneficiază de acelaşi statut şi drepturi.

Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Cluj care a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a dat o hotărâre fără temei legal, copiii născuţi în refugiul părinţilor lor, nefiind enumeraţi de art. 1 din Legea nr. 189/2000 şi art. 1 şi 2 din HG nr. 127/2002, ca beneficiari ai drepturilor compensatorii.

Recursul este nefondat.

Este necontestat faptul că reclamanta s-a născut la data de 22 noiembrie 1941, în localitatea Timişoara, unde părinţii se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii enumerate.

Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.

Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999, şi soţului supravieţuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară, soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuţiilor etnice.

Cu această motivare, soluţia Curţii de Apel Cluj este legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1476 din 4 decembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7754/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs