ICCJ. Decizia nr. 8624/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8624/2004
Dosar nr. 4232/2004
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 12 ianuarie 2004, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 12882 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada septembrie 1940 - martie 1945 a fost obligat să se refugieze, cu părinţii, din Carei, la Petroşani, după Dictatul de la Viena din 6 septembrie 1940.
Prin sentinţa civilă nr. 225 din 11 februarie 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea, cu motivarea că drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, sunt acordate numai cetăţenilor români, iar reclamantul fiind cetăţean german, cu domiciliul în Italia, nu poate beneficia de prevederile legii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul, cu motivarea că scopul legii este acela al unei reparaţii morale pentru persoanele care la data refugiului, aveau cetăţenie română.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate de aceasta, „persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice".
De asemenea, art. 7 pct. 2 prevede prelungirea termenului până la care se pot depune cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de lege, precizând că „cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate", li se acordă posibilitatea să depună cererile, şi după 31 decembrie 2001.
Pe cale de consecinţă, recurentul fiind cetăţean german, aşa cum el însuşi recunoaşte, atât în acţiune, cât şi în motivele de recurs depuse, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, care se referă expres numai la „persoanele, cetăţeni români" .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C. împotriva sentinţei civile nr. 225 din 11 februarie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8623/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8625/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
