ICCJ. Decizia nr. 8922/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8922/2004
Dosar nr. 7786/2004
Şedinţa publică din 13 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată cu nr. 3534 din 7 iulie 2004, la Curtea de Apel Bacău, reclamanta C.A. a contestat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bacău, anularea hotărârii nr. 749 din 9 ianuarie 2004, emisă de Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, din cadrul pârâtei şi obligarea acesteia, de a emite o nouă hotărâre, prin care să îi recunoască drepturile prevăzute de această lege.
În motivare, reclamanta a susţinut că s-a născut la 22 septembrie 1942, în perioada de refugiu a părinţilor săi, din motive etnice, astfel cum rezultă din tabelul de refugiaţi din Ardealul de Nord.
La primul termen de judecată, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău a depus întâmpinare, invocând tardivitatea formulării acţiunii, excepţia fiind admisă de instanţă, prin sentinţa civilă nr. 276 din 3 august 2004, prin care s-a respins ca tardivă, acţiunea reclamantei.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamanta, susţinând că a contestat măsura respingerii cererii sale, de către comisie, adresându-se Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi Casei Naţionale de Pensii, conform dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 29/1990.
A mai susţinut că nu a primit răspuns de la Casa de pensii, unde a solicitat revizuirea hotărârii şi consideră că în raport cu art. 5 alin. (2) şi alin. ultim din Legea nr. 29/1990, s-a aflat în termen, atunci când s-a adresat instanţei, având în vedere că, deşi Legea nr. 189/2000 a prevăzut un anumit termen, judecarea acestor cauze se face potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
În situaţia în care se va stabili că a fost în eroare asupra interpretării dispoziţiilor Legii nr. 29/1990, solicită a i se acorda repunerea în termen.
Sub aspect procedural, consideră reclamanta, că soluţia instanţei este criticabilă, prin aceea că a fost dată la primul termen, fără ca aceasta să îşi poată exprima punctul de vedere cu privire la excepţia invocată şi să răspundă la întâmpinarea depusă direct în şedinţă, fără să-i fi fost comunicată.
De asemenea, instanţa nu a procedat legal, întrucât a admis excepţia, fără ca aceasta să fie pusă în discuţia părţilor, conform regulilor procedurale.
În fond, arată că, fiind născută în perioada în care părinţii erau în refugiu, a dobândit şi ea statutul de refugiat, de la data naşterii sale şi până la 6 martie 1945.
Examinând cauza, în raport cu motivele de casare invocate, Curtea constată că la termenul de judecată din 3 august 2004, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău, prin consilierul juridic, a depus în cadrul şedinţei, întâmpinare la acţiune, invocând excepţia tardivităţii introducerii acţiunii la instanţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 1141 alin. (2) C. proc. civ., termenul de depunere a întâmpinării este de cel mai târziu, cu 5 zile înainte de termenul de judecată, prevăzut conform art. 118 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică.
Se constată, de asemenea, că reclamanta, nefiind prezentă în instanţă, trebuia să i se comunice conform dispoziţiilor art. 86 din acelaşi cod, întâmpinarea depusă, pentru a-şi formula apărările.
În raport cu aceste neregularităţi de ordin procedural, prezentul recurs se vădeşte a fi întemeiat, urmând a se admite şi a casa sentinţa, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
La rejudecarea cauzei, instanţa de trimitere urmează să aibă în vedere dispoziţiile legale prevăzute pentru realizarea principiului contradictorialităţii dezbaterilor şi a dreptului de apărare.
Totodată, în virtutea rolului activ al instanţei, prevăzut de art. 129 C. proc. civ., se va cerceta aspectul privind incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) teza finală C. proc. civ., urmând a se dispune administrarea de către reclamantă, a probelor care fac dovada împiedicării sale de a fi introdus, în termen, acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.A. împotriva sentinţei civile nr. 276 din 3 august 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8921/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8923/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
