ICCJ. Decizia nr. 2484/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2484/2005
Dosar nr. 7502/2004
Şedinţa publică din 13 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 31 mai 2004, reclamanta M.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 13254 din 10 martie 2004, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi recunoaşterea calităţii sale, de beneficiară a drepturilor conferite de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că datorită Dictatului de la Viena, la data de 30 august 1944 s-a refugiat împreună cu familia, din satul Poiana, în localitatea Mesereac, judeţul Alba, apoi în satul Băgău, comuna Lopade, judeţul Alba, unde a rămas până la 20 februarie 1945.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 853 din 23 iunie 2004, a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 13254 din 10 martie 2004, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 30 august 1944 - 20 februarie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că reclamanta a fost nevoită să părăsească, împreună cu familia, localitatea de domiciliu, determinată de evenimentele tragice care au avut loc în august - septembrie 1944, cărora le-a căzut victimă populaţia civilă din zona Turzii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând în motivele de casare, în esenţă, că instanţa a făcut o apreciere eronată a situaţiei de fapt.
În motivarea cererii de recurs s-a susţinut că localitatea din care s-a mutat reclamanta, era liberă, că localitatea Poiana era în România, astfel că motivul plecării reclamantei din această localitate, a fost altul, decât persecuţia etnică.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, actele dosarului şi normele legale incidente în cauză, se constată că recursul este fondat.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile OG nr. 105/1999, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, în sensul art. 2 din Normele aprobate prin HG nr. 127/2002, pentru aplicarea OG nr. 105/1999, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
Dovada încadrării în situaţiile prevăzute de OG nr. 105/199, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se poate face potrivit art. 4 din HG nr. 127/2002, cu acte oficiale, eliberate de organele competente sau, în lipsa actelor oficiale, prin declaraţii cu martori.
În cauză, potrivit listelor eliberate de Arhivele Statului - Regiunea Cluj, rezultă că localitatea Poiana, judeţul Cluj, se afla sub administraţia Statului Român.
Din împrejurarea că în perioada 30 august 1944 - 20 februarie 1945, reclamanta a părăsit localitatea de domiciliu (Poiana), nu se poate concluziona că s-a refugiat din motive etnice.
Întrucât reclamanta nu a făcut dovada că în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, nu poate beneficia de drepturile acordate de Legea nr. 189/2000.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, se va admite recursul, se va casa sentinţa nr. 853/2004 a Curţii de Apel Cluj şi în fond, se va respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 853 din 23 iunie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa şi în fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2483/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2485/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
