ICCJ. Decizia nr. 739/2005. Contencios. Anulare partiala Hotarâre Guvern. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 739/2005
Dosar nr. 2086/2004
Şedinţa publică din 9 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureş, la 19 decembrie 2003, F.T.C.C. F. Mureş, susţinând interesele C.C. Băneşti, a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 454 din 20 octombrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, solicitând casarea hotărârii atacate.
În motivarea recursului, petenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a considerat că nu s-a realizat în cauză procedura prealabilă instituită de art. 5 din Legea nr. 29/1990. Cu privire la acest aspect, recurenta a precizat că HG nr. 964/2002 a apărut în M. Of. nr. 686/17.09.2002, iar F. Mureş, în numele cooperativelor de consum din judeţul Mureş, în termen legal a formulat reclamaţie la Consiliul Local, Consiliul Judeţean Mureş şi la Prefectura judeţului Mureş.
C. Bucureşti, în baza Legii nr. 109/1996, privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum, a înaintatla Guvern, reclamaţie, şi prin adresa nr. 4586/2002, a comunicat ca fiecare cooperativă sau federaţie să trimită la Ministerul Administraţiei Publice, situaţia imobilelor care sunt proprietate cooperatistă şi au fost trecute în inventarul bunurilor domeniului public, conform Legii nr. 213/1998. Situaţia bunurilor a fost înaintată la Ministerul Administraţiei, care a intervenit la Consiliul Judeţean Mureş, luându-se apoi legătura cu consiliile locale.
Recurentul a precizat că prin trimiterea plângerii la Prefectura judeţului Mureş, a îndeplinit procedura prealabilă, întrucât potrivit practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie (Decizia nr. 95 din 23 septembrie 2002), este îndeplinită condiţia reclamaţiei administrative, chiar dacă sesizarea a fost îndrumată eronat către un compartiment necompetent din cadrul aceleiaşi unităţi administrative. Conform art. 130 din Legea nr. 215/2001, a susţinut recurentul, prefectul este numit de guvern şi este reprezentantul Guvernului în fiecare judeţ.
Recurentul a mai precizat că în ceea ce priveşte tardivitatea acţiunii, reţinută de instanţa de fond, în sensul că acţiunea a fost introdusă tardiv faţă de prevederile art. 5 din Legea nr. 29/1990, este greşită, întrucât acţiunea a fost formulată în termenul de un an prevăzut în alin. ultim al art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale a F. Mureş, recurentul a precizat că F. Mureş reprezintă interesele cooperativelor asociate în faţa instanţelor de judecată, potrivit mandatului expres instituit prin art. 87 lit. a) din Legea nr. 109/1996, a organizării şi funcţionării cooperaţiei de consum.
Cât priveşte fondul cauzei, recurenta a susţinut că bunurile în litigiu nu au făcut niciodată obiectul proprietăţii publice a autorităţii administrative locale.
Aşa fiind, faptul de a fi înscrise fără nici un temei legal, în inventarele domeniului public al comunei, printr-o hotărâre a Consiliului local care nu este opozabilă cooperativei, pentru că nu a fost consultată în acest sens şi nu a fost comunicată hotărârea, este un abuz greşit, atestat prin HG nr. 964/2002.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele.
Prin sentinţa nr. 454 din 20 octombrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins acţiunea reclamantei F. Mureş, împotriva Guvernului României, pentru anularea Anexei nr. 52 a HG nr. 964/2002 şi constatarea dreptului de proprietate al reclamantei, pentru imobilul din anexa de mai sus, admiţând, totodată, cererea de intervenţie în interesul pârâtului formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Instanţa a soluţionat acţiunea, prin admiterea a trei excepţii procedurale.
În acest sens s-a reţinut că reclamanta nu a formulat reclamaţia administrativă potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990, la autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat. S-a mai reţinut că reclamaţia către Prefectura judeţului Mureş nu s-a înaintat în termen, şi nici autorităţii emitente. S-a mai constatat de instanţa de fond, că excepţia de necompetenţă materială este întemeiată potrivit art. 3 C. proc. civ., reclamanta putând să-şi valorifice dreptul pe calea dreptului comun.
Recursul declarat este întemeiat şi va fi admis, urmând a se pronunţa casarea cu trimitere, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, ce se va pronunţa pe fondul cauzei.
Este de observat că reclamaţia administrativă, în sensul art. 5 din Legea nr. 29/1990, s-a realizat, prefectura fiind reprezentanta guvernului în teritoriu, aducându-se, astfel, la cunoştinţă încercarea recurentei de a rezolva administrativ, litigiul de faţă.
Acţiunea a fost formulată în termenul prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, iar în privinţa calităţii procesuale pasive a F., ca reprezentantă a intereselor cooperativelor asociate, aceasta rezultă din art. 87 lit. a) din Legea nr. 109/1996, a organizării şi funcţionării cooperaţiei de consum.
Aşa fiind, urmează ca instanţa de fond să se pronunţe pe fondul cauzei, astfel încât sentinţa se va casa, cu trimitere, spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.C. Băneşti, prin mandatar F.T.C.C. F. Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 454 din 20 octombrie 2003, a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 697/2005. Contencios. Contestatie decizie... | ICCJ. Decizia nr. 747/2005. Contencios. împotriva deciziei... → |
---|