ICCJ. Decizia nr. 4789/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4789/2007
Dosar nr. 43298/3/2006
Şedinţa publică din 11 decembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti la 18 decembrie 2006, reclamanta G.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea Hotărârii nr. 16173/432 din 15 septembrie 2006 emisă de pârâtă şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 iunie 2002.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, soluţionând cauza în fond, urmare declinării competenţei materiale de către Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 1509 din 5 iunie 2007 a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta G.M. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti. A anulat Hotărârea nr. 16.173/432 din 15 septembrie 2006 emisă de pârâtă şi a dispus acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data formulării cererii de constatare a calităţii de beneficiar al legii.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanta s-a născut în timpul refugiului părţilor săi, suferind aceleaşi consecinţe negative, ca şi aceştia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen – pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., susţinând în esenţă că, reclamanta nu are calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât s-a născut după 2 ani şi 6 luni de la schimbul obligatoriu de populaţie dintre românii de etnie bulgară din judeţele Tulcea şi Constanţa şi etnicii români din judeţele Durostor şi Caliacra, potrivit prevederilor art. 3 al Tratatului încheiat la Craiova între România şi Bulgaria, la 7 septembrie 1940.
Este necontestat că, reclamanta G.M. s-a născut la data de 13 martie 1943 în comuna Baia judeţul Tulcea din părinţii T.G. şi T.T., părinţii săi făcând obiectul unui schimb de populaţie, urmare Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 la Craiova (dosar de fond filele 12; 14-15; 18-21).
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe, persoana - cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele - cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a strămutării.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime şi/ sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999 şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o îndemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării, a suferit toate consecinţele nefavorabile cares-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
În consecinţă, soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar recursul nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1509 din 5 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4788/2007. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 4792/2007. Contencios → |
|---|
