ICCJ. Decizia nr. 122/2008. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 122/2008
Dosar nr.1762/116/2007
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2008
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la Tribunalul Călăraşi la data de 22 mai 2007, P.N. a chemat în judecată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând obligarea acestei autorităţi să analizeze şi să emită Decizia de validare sau invalidare a Hotărârii nr. 1430/2002, emisă de Comisia Municipiului Bucureşti constituită pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, precum şi comunicarea de îndată acestei hotărâri.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este beneficiarul compensaţiilor băneşti în sumă de 150.896 RON, acordate cu titlu de despăgubiri conform art. 1 şi 2 din Legea nr. 9/1998 prin Hotărârea nr. 1430/2002 emisă de Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.
Mai arată reclamantul că deşi Hotărârea nr. 1430/2002 emisă de Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 a fost comunicată pârâtei în vederea soluţionării în termen legal de 60 de zile, până în prezent reclamantul nu a primit nici un răspuns, situaţie care îl prejudiciază.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998, republicată, privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar şi art. 6 alin. (7) din OUG nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2517 din data de 18 aprilie 2007 a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, şi pe cale de consecinţă, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Călăraşi.
La rândul său, această instanţă a pronunţat sentinţa civilă nr. 1720 din data de 13 iunie 2007 prin care s-a dezinvestit în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2327 din 01 octombrie 2007 a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru regulator de competenţă în baza art. 21 C. proc. civ.
Se constată că hotărârea legală este cea pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, întrucât obiectul litigiului dintre părţi îl constituie cererea reclamantului pentru obligarea pârâtei de a analiza şi adopta Decizia de validare sau invalidare a Hotărârii nr. 1430/2002, emisă de Comisia Municipiului Bucureşti constituită pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, precum şi la comunicarea acestei hotărâri.
Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 9/1998, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile OG 94/2004, privind reglementarea unor măsuri financiare, rezultă că ordinele emise de Cancelaria Primului Ministru cu privire la validarea sau invalidarea hotărârilor comisiilor judeţene sau a Municipiului Bucureşti sunt supuse cenzurii în faţa instanţei de contencios administrativ de la domiciliul solicitantului. În consecinţă şi cererea de emitere a acestui ordin, întemeiată pe refuzul pârâtei de eliberare a acestui act, trebuie cenzurată în aceleaşi condiţii, de către aceeaşi instanţă.
Pe de altă parte, dispoziţiile cuprinse în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, au asimilat actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Prin dispoziţiile art. 31 din OG nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, s-a prevăzut că actele Cancelariei Primului - Ministru sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.
Ţinând seama de obiectul cererii de chemare în judecată şi de caracterul derogatoriu al normelor de procedură instituite prin actele normative mai sus menţionate (Legea nr. 9/1998, republicată şi OG nr. 94/2004) şi văzând şi dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Curtea urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Călăraşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul P.N. şi Cancelaria Primului-Ministru - Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor în favoarea Tribunalului Călăraşi.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 12/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 14/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
