ICCJ. Decizia nr. 3139/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3139/2008
Dosar nr. 12/45/2007
Şedinţa publică din 26 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 71 din 4 iunie 2007, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei în anulare formulată de reclamantul A.N. şi a respins contestaţia în anulare introdusă de reclamantul A.N. împotriva sentinţei nr. 169/CA din 7 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut, că potrivit dispoziţiilor art. 319 alin. (2) C. proc. civ., împotriva hotărârilor irevocabile, care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, precum este şi sentinţa nr. 169 din 7 noiembrie 2004, contestaţia putea fi introdusă doar în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, rămasă irevocabilă.
Ori, reclamantul A.N. a luat cunoştinţă de sentinţa civilă nr. 169/CA din 7 noiembrie 2004 la data de 5 decembrie 2005, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila 105 din dosarul nr. 4774/2005, şi că această hotărâre a rămas irevocabilă la data de 9 mai 2006, prin Decizia nr. 1641 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1338/2006.
Ca atare, termenul limită în care A.N. putea ataca cu contestaţie în anulare sentinţa civilă nr. 169/CA din 7 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi era data de 25 mai 2006, dată la care se împlinea termenul de 15 zile prevăzut de art. 319 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Agafiţei Neculai criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivând că în mod greşit Curtea de Apel Iaşi i-a respins contestaţia în anulare ca tardivă, arătând că a formulat-o în termenul prevăzut de art. 319 Cod procedură civilă, întrucât Decizia nr. 1641 din 9 mai 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu precizează dacă sentinţa nr. 169/CA/2004 este sau nu irevocabilă.
La termenul de judecată de la 11 ianuarie 2008, recurentul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 în raport cu dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţia României, care consacră prezumţia de nevinovăţie.
Prin încheierea de la aceeaşi dată Înalta Curte a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, constatând că excepţia invocată este inadmisibilă, fiind contrară dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 247/1992, întrucât dispoziţia atacată nu are legătură cu soluţionarea pricinii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A.N.
Prin Încheierea de şedinţă din 7 martie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a suspendat judecarea recursului împotriva sentinţei nr. 71/2007 a Curţii de Apel Iaşi până la soluţionarea recursului împotriva Încheierii din 11 ianuarie 2008.
Prin Decizia nr. 346 din 19 mai 2008, Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins recursul declarat de A.N. împotriva Încheierii de şedinţă din 11 ianuarie 2008, dosar nr. 12/45/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
La 10 iunie 2008, recurentul A.N. a solicitat „redeschiderea judecăţii" cauzei ce face obiectul dosarului nr. 12/45/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 245 pct. 1 C. proc. civ.
La termenul de judecată din 26 septembrie 2008, Înalta Curte constatând cauza în stare de judecată a reţinut-o spre soluţionare, şi, analizând motivele invocate de recurentul - reclamant A.N. împotriva sentinţei nr. 71/2007 a Curţii de Apel Iaşi, constată că recursul este nefondat.
În mod corect Curtea de Apel Iaşi a respins contestaţia în anulare formulată de A.N. împotriva sentinţei nr. 169/CA din 7 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, admiţând excepţia tardivităţii, întrucât recurentul nu a respectat dispoziţiile prevăzute de art. 319 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că deşi a luat cunoştinţă de sentinţa nr. 169/CA/7 noiembrie 2004, la data de 5 decembrie 2005, conform dovezii de la fila 105, dosar nr. 4774/2005, sentinţă care a rămas irevocabilă la data de 9 mai 2006 prin Decizia nr. 164, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1338/2006, a depus contestaţia în anulare la Curtea de Apel Iaşi la data de 12 ianuarie 2007, depăşind termenul prevăzut de art. 319 alin. (2) C. proc. civ. şi anume cel de 15 zile.
În temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N. împotriva sentinţei nr. 71 din 4 iunie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3120/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 3151/2008. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
