ICCJ. Decizia nr. 3266/2008. Contencios. Ordonanţă preşedinţială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3266/2008
Dosar nr. 740/33/2008
Şedinţa publică de la 3 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată reclamanta SC Z. SRL a solicitat instanţei să emită de urgenţă în camera de consiliu fără citarea părţilor, ordonanţa preşedinţială prin care să se dispună participarea sa la licitaţia de atribuire a curselor din 30 aprilie 2008, în ceea ce priveşte traseele Sic - Gherla şi Sic - Gherla - Cluj Napoca, până la soluţionarea Dosarului nr. 739/33/2008 al Curţii de Apel Cluj.
În motivarea cererii de ordonanţă preşedinţială reclamanta a arătat că a contestat înlăturarea în mod deliberat de la înscrierea în format electronic a ofertei de atribuire a traseelor mai sus indicate, aceasta având calitatea de operator de transport rutier licenţiată de aproximativ şase ani fără întreruperi având continuitate şi existând un parc auto conform cerinţelor europene.
Prin sentinţa civilă nr. 33 din 30 aprilie 2008 Curtea de Apel Cluj a admis cererea reclamantei şi a dispus înregistrarea în vederea participării la licitaţia de atribuire a curselor respective.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că urgenţa măsurii se justifică datorită unor inadvertenţe în ceea ce priveşte modalitatea de înscriere în vederea participării la licitaţia de atribuire a curselor sus-amintite şi care are loc în format electronic, astfel reclamanta în mod nejustificat aflându-se în imposibilitate de a participa la licitaţia sus-amintită.
Instanţa de fond a mai apreciat că prejudiciul creat reclamantei constă în faptul că, aceasta este operator de transport persoane, licenţiat de către A.R.R., iar pentru cele două trasee are o vechime neîntreruptă timp de şase ani.
S-a mai reţinut că vremelnicia măsurii constă în faptul că, aceasta nu este o măsură definitivă, fiind îndeplinită şi cerinţa neprejudecării fondului, întrucât instanţa procedează la examinarea aparenţei dreptului reclamantei, fără să dispună măsuri definitive.
Instanţa de fond a constatat că aparenţa dreptului este în strânsă legătură cu motivele invocate de reclamantă, motive care au generat înlăturarea sa de la participarea la licitaţie.
Împotriva acestei hotărâri pârâta A.R.R., a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivele de recurs se arată că acţiunile în suspendarea măsurilor dispuse de către instituţiile/ autorităţile publice pot fi judecate numai în temeiul Legii nr. 554/2004 cu modificările ulterioare, cele solicitate de către intimata-reclamantă în cererea de ordonanţă preşedinţială, chiar şi ca măsură provizorie, nu pot fi soluţionate într-o altă procedură judiciară decât cea aplicabilă fondului litigiului.
Procedând la admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, au fost încălcate dispoziţiile legii contenciosului administrativ, caz in care dispoziţiile prevăzute de art. 581 C. proc. civ. sunt inaplicabile.
Recurenta învederează că dispozitivul ordonanţei preşedinţiale nu poate fi dus la îndeplinire, deoarece această operaţiune excede competenţelor legale ale instituţiei.
Recurenta solicită să se constate că cererea de ordonanţă preşedinţială a rămas fără obiect, susţinere ce are în vedere faptul ca A.S.S.I., instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea M.C.T.I., a atribuit traseele Sic - Gherla şi Sic - Gherla - Cluj-Napoca în data de 30 aprilie 2008, în conformitate cu prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 73/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale.
De asemenea, se precizează că în cazul traseelor judeţene sunt incidente dispoziţiile O.U.G. nr. 109/2005 cu modificările ulterioare - privind transporturile rutiere precum şi dispoziţiile Ordinului M.I.R.A nr. 353/2007 cu modificările ulterioare - pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora şi Legea nr. 92/2007.
În fine, recurenta menţionează faptul că dispoziţiile art. 255 si 283 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 cu modificările ulterioare, reţinute de instanţa de fond, nu sunt incidente în cazul atribuirii publice, în sistem electronic, a traseelor judeţene.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile art. 581 C. proc. civ. într-un litigiu de contencios administrativ, considerând fără temei că aceste prevederi legale sunt aplicabile şi cererilor de suspendare a efectelor unui act administrativ.
Condiţiile şi cazurile în care poate fi suspendată executarea unui act administrativ sunt prevăzute expres în art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, ca lege specială, derogatorie de la dreptul comun, în materia contenciosului administrativ.
Intimata nu a solicitat măsura de suspendare în baza dispoziţiilor art. 14 sau art. 15 din Legea nr. 554/2004 şi nu a dovedit îndeplinirea condiţiilor prevăzute în această reglementare, iar instanţa de contencios administrativ a considerat eronat că suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă şi pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Compatibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 581 C. proc. civ. cu procedura reglementată de Legea nr. 554/2004 a fost stabilită eronat de instanţa de fond.
Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, precum şi cu procedura reglementată de această lege.
Norma de trimitere enunţată anterior nu poate avea însă ca obiect decât acele dispoziţii procedurale pentru care nu este prevăzută o reglementare specială în legea contenciosului administrativ, în baza căreia a fost sesizată a se pronunţa în primă instanţă Curtea de Apel Cluj.
Deci, măsura provizorie de suspendare a executării unui act administrativ nu poate fi soluţionată într-o altă procedură judiciară decât prin cea reglementată în Legea nr. 554/2004, ca lege aplicabilă pentru fondul pricinii.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată de intimata-reclamantă este inadmisibilă, motiv pentru care va admite recursul şi va modifica sentinţa atacată în sensul celor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A.R.R. împotriva sentinţei civile nr. 33 din 30 aprilie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge cererea reclamantei SC Z. SRL, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4603/2008. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 48712009/2008. Contencios. Obligare emitere... → |
|---|
