ICCJ. Decizia nr. 3330/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3330/2008
Dosar nr. 1644/3/2007
Şedinţa publică din 8 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune înregistrată la 17 ianuarie 2007, astfel cum a fost precizată ulterior, la 11 mai 2007, reclamantul V.M. a solicitat în contradictoriu cu M.I.R.A. şi L.R. să se constate nulitatea concursului organizat la 28 decembrie 2006 pentru ocuparea funcţiei de şef serviciu la Serviciul managementul formării iniţiale şi continue a personalului din cadrul D.M.R.U. din cadrul M.I.R.A.
În motivarea cererii, reclamantul a susţinut încălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din anexa 12 din Dispoziţia directorului D.M.R.U. din 20 octombrie 2004, privind procedurile şi formularele utilizate în activitatea de management în sensul că preşedinte al Comisiei de concurs a fost numită o persoană care nu coordona serviciul al cărui post a fost scos la concurs, iar ceilalţi membrii nu erau specialişti în domeniul de activitate al postului vacant.
În ce priveşte procedura de desfăşurare a concursului, reclamantul a susţinut existenţa unei serii de nelegalităţi începând cu omisiunea de a se preciza, cu ocazia instructajului care a precedat concursul, punctajul fiecărei din cele cinci întrebări de la interviu, inversarea ordinii acestora pentru fiecare candidat precum şi solicitarea unui punct de vedere din partea concurenţilor pentru trei din cele cinci întrebări în loc de un răspuns precis, toate aspecte care în mod evident au sporit gradul de subiectivitate în apreciere.
Prin sentinţa civilă nr. 3078 din 28 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, a respins acţiunea ca nefondată.
S-a apreciat pentru aceasta că reclamantul nu şi-a susţinut criticile formulate cu dovezi pertinente, astfel încât în raport de documentaţia aflată la dosar şi în raport de reglementarea legală în vigoare la momentul desfăşurării concursului, concursul din 28 decembrie 2006 pentru ocuparea postului de şef serviciu la Serviciul de management de formare iniţială şi continuă a personalului din cadrul D.M.R.U. din cadrul M.I.R.A., s-a desfăşurat cu respectarea întocmai a metodologiei prevăzute de Legea nr. 360/2002 şi Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 300/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul V.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a invocat nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi alin. (2) anexa 12 la dispoziţia directorului D.M.R.U. din 20 octombrie 2004 în sensul numirii ca preşedinte al comisiilor de concurs, a unei persoane, alta decât şeful structurii sau compartimentului în care urma să se facă încadrarea; a numirii unor membrii care nu erau specialişti în domeniul de activitate al postului vacant şi care nu făceau parte nici din eşalonul superior; încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 128/1997 privind statutul cadrelor didactice şi a dispoziţiilor art. 68 din Legea nr. 84/1995 a reclamantului, prin aceea că L.R., câştigătorul concursului nu a lucrat în domeniul de activitate al postului pentru care a concurat şi nu a absolvit cursuri organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic; nu s-au avut în vedere ambiguitatea formulării întrebărilor de concurs şi nici faptul că o parte dintre acestea nu se regăsesc în tematică; nu s-a apreciat gradul sporit de subiectivitate - dovedit prin faptul că nu s-au cerut răspunsuri precise la toate întrebările, pentru unele fiind solicitat numai un punct de vedere din partea candidatului şi în fine, nu s-a avut în vedere nici faptul că borderourile cu consemnarea notelor s-au prezentat cu întârziere nejustificată.
Recurentul a apreciat că prin modul de soluţionare, instanţa fondului i-a încălcat o serie de drepturi procesuale, cu referire specială la dreptul de administrare a unor dovezi, care i-au fost respinse, în opinia sa nejustificat.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei pronunţate în raport de criticile formulate, urmează a se aprecia că acestea nu se justifică.
Reţinând recursul astfel cum a fost formulat, se constată în principal că în fapt recurentul a reiterat motivele pentru care a solicitat prin acţiunea introductivă anularea rezultatelor concursului din 28 decembrie 2006, fără a aduce în sprijinul susţinerilor sale şi alte argumente sau dovezi.
Astfel fiind şi având în vedere materialul probator aflat la dosar, se apreciază ca fiind legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond.
Nu numai că la alcătuirea comisiei de concurs s-au respectat dispoziţiile legale din metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului, dar în mod evident şi din motive cunoscute de recurent, şef al acestei comisii nu putea fi directorul general adjunct cu atribuţii pe linia formării profesionale iniţiale şi continue, B.D.L., acesta aflându-se într-o relaţie de rudenie cu recurentul. Persoana numită în locul acestuia însă s-a constatat a fi îndeplinit condiţiile atât în ce priveşte autoritatea profesională cât şi cea morală fiind desemnată de conducerea D.G.U.R.U.
În ce priveşte membrii comisiei de concurs, s-a dovedit pentru fiecare dintre ei experienţa profesională îndelungată din 1987, 1992 sau 1998 în domeniul managementului resurselor umane. Din acest punct de vedere, susţinerea recurentului potrivit căreia s-ar fi impus numirea unor specialişti din eşalonul unităţii în mod corect s-a apreciat ca nefondat, pe de o parte având în vedere pregătirea profesională a celor numiţi, iar pe de altă parte absenţa la nivelul M.I.R.A. a unui eşalon superior.
În ce priveşte legalitatea procedurii de desfăşurare a concursului, corect s-a reţinut parcurgerea tuturor etapelor începând cu postarea pe site-ul M.I.R.A. şi afişarea la sediul unităţilor a informaţiilor legate de acest concurs; participarea pe tot parcursul desfăşurării concursului, în calitate de asistent, a preşedintelui C.D.C.N.P., întocmirea procesului - verbal de prezentare a concursului şi a modului de desfăşurare a acestuia informare cu privire la punctajul întrebărilor, şi la care de remarcat nu au existat niciun fel de obiecţiuni.
În ce priveşte modalitatea de răspuns la întrebările din interviu, cu referire la emiterea unor opinii personale ale candidaţilor privind aspecte legate de activitatea specifică postului, ca şi modul de notare, legal şi temeinic instanţa a reţinut că fiind atribute exclusive ale comisiei care a avut la îndemână gradul de interviu.
În fine, nefondată urmează a fi apreciată şi critica vizând încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic şi Legea nr. 84/1995, republicată, funcţia scoasă la concurs nefiind o funcţie didactică iar D.G.M.R.U. o unitate de învăţământ.
În ce priveşte încălcarea dreptului procesual de apărare în sensul respingerii de către instanţa fondului a unor probe solicitate de recurentul reclamant, de reţinut că lipsa de pertinenţă a acestora a fost corect apreciată de către Curtea de Apel Bucureşti dovadă fiind şi faptul că în recurs, motivele de casare au constat în fapt în reiterarea tuturor motivelor din acţiune fără a fi susţinute de alte dovezi decât cele existente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de V.M. împotriva sentinţei civile nr. 3078 din 28 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3314/2008. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 3373/2008. Contencios. Anulare act... → |
---|