ICCJ. Decizia nr. 4364/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4364/2008
Dosar nr. 5268/2/2007
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3306 din 12 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5268/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile privind lipsa calităţii procesuale pasive, lipsa procedurii prealabile şi inadmisibilităţii acţiunii, invocate de pârât, a constatat refuzul pârâtului S.S.P.R. privind recunoaşterea reclamantei S.E. la acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii prevăzute de Legea nr. 42/1990, în vigoare la acea dată şi în consecinţă a obligat pârâtul la acordarea indemnizaţiei către reclamantă, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului S.I.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, în ceea ce priveşte excepţiile invocate, că Legea nr. 554/2004 nu obligă la îndeplinirea procedurii prealabile în cazul refuzului nejustificat, că excepţia inadmisibilităţii nu poate fi primită, realizarea dreptului fiind posibilă, numai după constatarea îndeplinirii condiţiilor de către reclamantă şi că obiectul acţiunii îl reprezintă constatarea calităţii de persoană îndreptăţită să primească indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004 şi nu plata efectivă a indemnizaţiei.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat că reclamanta este urmaş al soţului decedat în împrejurările Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi că nu are relevanţă împrejurarea că soţul nu a beneficiat de titlul de „erou-martir" actele depuse la dosar făcând dovada indirectă a acestei calităţi.
Instanţa de fond a considerat că Legea nr. 341/2004 limitează beneficiul măsurilor reparatorii numai la persoanele care sunt posesoarele certificatului prevăzut de Legea nr. 42/1990 şi pentru acest motiv este discriminatorie, încălcând prevederile constituţionale şi pe cele ale C.E.D.O.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Se invocă:
1. Greşita soluţionare a excepţiei lipsei procedurii prealabile, prin ignorarea prevederilor Legii nr. 554/2004 şi analizarea superficială a obiectului acţiunii.
2. Greşita soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului-pârât, deoarece plata indemnizaţiilor se suportă conform art. 131 din Legea nr. 341/2004, pârâtul neavând nici o atribuţie în acest sens.
3. Motive de recurs referitoare la fondul cauzei.
În speţă nu există nici o dovadă că reclamanta a solicitat eliberarea certificatului de urmaş de erou-martir, aşa cum prevede art. 9 din Legea nr. 341/2004.
Legea nr. 341/2004 nu prevede posibilitatea acordării de noi titluri pentru persoanele care nu au dobândit un titlu în temeiul Legii nr. 42/1990, ci doar preschimbarea certificatelor doveditoare care au fost eliberate de comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, în perioada 1990 – 1997.
Instanţa de fond a făcut abstracţie de faptul că reclamanta poate primi indemnizaţia reparatorie doar în baza unui titlu Erou Martir, titlu pe care, defunctul soţ trebuia să-l obţină în baza Legii nr. 42/1990.
Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece soţul său a decedat în împrejurările Revoluţiei din Decembrie 1989, moartea fiind violentă, astfel încât i se cuvine plata indemnizaţiei conform Legii nr. 42/1990 şi Legii nr. 341/2004.
Recursul este fondat.
Obiectul acţiunii formulate de reclamantă îl reprezintă constatarea calităţii acesteia de persoană îndreptăţită la acordarea indemnizaţiei lunare reparatorie, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului S.I.
Temeiul de drept al acţiunii este art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.
Reclamanta a formulat reclamaţie administrativă adresată pârâtului încă din anul 2001, prin cererea nr. 18/2762 din 19 martie 2001. La ceastă cerere pârâtul a răspuns (fila 26 dosar fond), însă cererea nu a fost soluţionată pozitiv.
După adoptarea Legii nr. 341/2004, la 19 iulie 2007, reclamanta a formulat cerere direct în instanţă, solicitând aceleaşi drepturi.
Cererea reclamantei este urmare a refuzului pârâtului de a-i constata calitatea de beneficiar al indemnizaţiei reparatorii.
Din acest motiv, aflându-ne în prezenţa unui refuz considerat nejustificat de către reclamantă sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată şi nu cele ale art. 7 din aceeaşi lege, plângerea prealabilă nefiind obligatorie.
Rezultă astfel, că critica adusă de recurent privind soluţionarea excepţiei lipsei procedurii prealabile este nefondată.
Faţă de obiectul acţiunii – constatarea calităţii de persoană îndreptăţită la acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii şi nu acela de obligare a pârâtului la plata indemnizaţiei, cum a afirmat recurentul, se va constata că acesta are calitatea procesuală pasivă în cauză, critica fiind nefondată.
Critica adusă hotărârii Curţii de Apel Bucureşti asupra soluţionării fondului pricinii este întemeiată.
Prin dispoziţiile Legii nr. 341/2004 s-a reglementat preschimbarea certificatelor doveditoare care au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, în perioada 1990 – 1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calităţi de revoluţionar.
Astfel de titluri au fost acordate numai până la data de 31 mai 1997.
Limitarea preschimbării certificatelor de revoluţionar numai pentru acele persoane care deţin deja această calitate nu poate fi considerată discriminatorie, în raport de prevederile constituţionale şi cele ale C.E.D.O., deoarece cele două acte normative, Legea nr. 42/1990 şi Legea nr. 341/2004, au obiecte de reglementare distincte.
Reclamanta avea obligaţia să depună cererea sub imperiul Legii nr. 42/1990, la comisiile îndreptăţite să acorde asemenea titluri şi certificate, deoarece art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 nu priveşte acordarea acestora.
În mod greşit instanţa de fond a apreciat că reclamanta are dreptul să i se acorde indemnizaţia, în raport de înscrisurile depuse la dosar, dovezi indirecte, cum afirmă însăşi instanţa.
Înscrisurile depuse la dosar fac dovada contrarie a celor susţinute de reclamantă şi Curtea de Apel, deoarece soţul reclamantei deşi a decedat în timpul evenimentelor din decembrie 1989, decesul a survenit ca urmare a răzbunării unor persoane, infractori de drept comun, anchetate de acesta.
Titlul de Erou - Martir se acordă însă de organul administrativ competent. Refuzul nejustificat al acestui organ este supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, însă reclamanta nu a înţeles să urmeze calea legală, ci a încercat să ocolească prevederile Legii nr. 42/1990, solicitând direct instanţa de judecată să îi constate calitatea de urmaş fără ca pentru soţul decedat să obţină în prealabil titlu de erou – martie, ceea ce nu poate fi admis.
În concluzie, se va constata că motivele de recurs sunt întrunite, critica pe fond este întemeiată, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza I şi alin. (3) C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată să se dispună admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.S.P.R. din decembrie 1989, împotriva sentinţei civile nr. 3306 din 12 decembrie2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de S.E., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4349/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4431/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
