ICCJ. Decizia nr. 4509/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4509/2008
Dosar nr. 6055/2/2007
Şedinţa publică din 4 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul S.C. a chemat în judecată S.R.I., solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâtul să dispună obligarea acestuia la recunoaşterea dreptului de a i se stabili ca bază de calcul a pensiei, media soldelor lunare brute din ultimele 6 luni de activitate, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
A mai solicitat totodată, obligarea pârâtului la recalcularea pensiei în baza dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 164/2001, precum şi de a se constata necomunicarea ordinului de trecere în rezervă.
La termenul din 6 februarie 2008 reclamantul şi-a precizat cererea, în sensul că obiectul acţiunii îl constituie recunoaşterea dreptului de a se stabili ca bază de calcul a pensiei, media soldelor lunare brute pe ultimele 6 luni de activitate.
Motivându-şi cererea reclamantul a arătat că, întrucât nivelul pensiei sale este inferior celui al colegilor săi, a solicitat conducerii pârâtului să-i verifice dosarul de pensionare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1386 din 7 mai 2008 a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârât şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia litigii şi conflicte de muncă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că raportul juridic dedus judecăţii implică un conflict de drepturi cu privire la modul de stabilire şi de plată a pensiilor, iar conform art. 155 lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind modul de stabilire şi de plată a pensiilor.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamantul S.C.
Recurentul a susţinut în esenţă că excepţia de necompetenţă invocată de pârât este neîntemeiată, deoarece nu are în vedere obiectul acţiunii.
Articolul nr. 155 din Legea nr. 19/2000 privind regimul general al pensiilor de asigurări sociale se referă la contestaţiile împotriva deciziilor de pensii emise de către casele de pensii, ori recurentul susţine că nu a contestat vreo decizie de pensie, obiectul acţiunii constituindu-l recunoaşterea unui drept de competenţa Curţii de Apel Bucureşti.
Recursul este nefondat.
În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul a chemat în judecată S.R.I., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să stabilească ca bază de calcul a pensiei, media salariilor lunare brute din ultimele 6 luni de activitate, conform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare.
După cum se poate observa, obiectul pricinii dedusă judecăţii este de natura asigurărilor sociale, astfel că în mod corect instanţa de fond şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei de litigii şi conflicte de muncă a Tribunalului Bucureşti.
Astfel potrivit art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare „deciziile comisiilor de contestaţii pensii pot fi atacate în instanţă potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, lege care la art. 155 prevede că „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind modul de stabilire şi de plată a pensiilor.
Cum recurentul - reclamant prin acţiunea introductivă de instanţă contestă modalitatea de stabilire a pensiei militare, în mod corect instanţa de fond a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia litigii şi conflicte de muncă.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa vreunui motiv de casare, recursul declarat în cauză urmează să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C. împotriva sentinţei civile nr. 1386 din 7 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4443/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4518/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
