ICCJ. Decizia nr. 552/2008. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 552/2008
Dosar nr. 13322/3/2006
Şedinţa publică de la 14 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 11 aprilie 2006 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta V.I. a chemat în judecată Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei să emită decizia de încadrare a sa, începând cu data de 01 ianuarie 2006, în funcţia publică de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta I de salarizare, precum şi obligarea pârâtei să îi restituie diferenţa de salariu, reactualizată, începând cu luna ianuarie 2006 şi până la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunţată.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată, în esenţă, că în urma promovării concursului organizat în anul 2005, în luna octombrie a acestui an a fost încadrată în funcţia publică de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta I de salarizare, în baza O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.
În anul 2006, în baza prevederilor art. 4 din O.G. nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, reclamanta a solicitat Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului să emită decizia prin care să fie încadrată în funcţia publică, gradul şi treapta de salarizare conform concursului pe care l-a promovat în anul 2005.
Prin sentinţa civilă nr. 2311 din 12 mai 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în raport cu rangul central al autorităţii publice pârâte.
Prin sentinţa civilă nr. 710 din 07 martie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei V.I. şi a obligat-o pe pârâta Agenţia Naţională de Protecţia Mediului să emită o nouă decizie de încadrare a reclamantei în funcţia publică de consilier clasa I, grad profesional superior, treapta I de salarizare, începând cu data de 01 ianuarie 2006, cu acordarea drepturilor de salarizare reactualizate, începând cu data de 01 ianuarie 2006.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a reţinut, în esenţă, că art. 4 din O.G. nr. 2/2006 permitea salarizarea funcţionarilor publici în anul 2006 la nivelul tuturor celor 3 trepte de salarizare, fără a mai exista limitarea impusă prin art. 9 din O.U.G. nr. 92/2004, în considerarea căreia reclamanta fusese încadrată, prin decizia nr. 677 din 01 noiembrie 2005, la nivelul treptei 3 de salarizare, deşi susţinuse examen pe funcţia publică de consilier clasa I, grad profesional superior, treapta I de salarizare.
Împotriva sentinţei civile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, susţinând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, dată cu aplicarea greşită a legii.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre argumentată pe motive de echitate şi fără a fi motivată în drept şi că dispunând acordarea drepturilor solicitate de reclamantă începând cu data de 01 ianuarie, în condiţiile în O.G. nr. 2/2006 a fost publicată la data de 20 ianuarie 2006, instanţa a încălcat principiul neretroactivităţii legii civile.
În susţinerea recursului, recurenta-pârâtă a invocat practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin concluziile scrise depuse la termenul de judecată din 14 februarie 2008, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta-pârâtă, susţinând că sentinţa recurată este temeinică şi legală.
Analizând recursul formulat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, prin prisma motivelor invocate, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi cu legislaţia aplicabilă în materia supusă cenzurii instanţei de control judiciar, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Este necontestat faptul că în anul 2005 intimata-reclamantă a promovat concursul pentru ocuparea funcţiei publice de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta I de salarizare, iar în considerarea dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, a fost retribuită la nivelul treptei 3 de salarizare.
În esenţă, intimata-reclamantă solicită ca, în anul 2006, ulterior intrării în vigoare a O.G. nr. 2/2006, să fie retribuită conform treptei 1 de salarizare, motivat de faptul că această ordonanţă a Guvernului nu mai prevedea limitarea dispusă prin art. 9 din O.U.G. nr. 92/2004.
Instanţa de fond, admiţând acţiunea, a avut în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 2/2006, potrivit cărora „Salariul de bază se stabileşte în funcţie de categorie, de clasă care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcţiei publice şi, după caz, cu gradul profesional al funcţiei publice, precum şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor nr. I-V pentru luna ianuarie, nr. Ia-Va pentru perioada februarie-august 2006 şi, respectiv anexelor nr. Ib-Vb pentru perioada septembrie-decembrie 2006”.
Totodată, instanţa de fond a considerat că O.G. nr. 2/2006 nu mai conţine limitarea prevăzută de dispoziţiile art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2004, potrivit căruia:
„(2) Funcţionarii publici promovaţi în cursul anului 2005 pe o funcţie publică de execuţie de un grad profesional superior celui deţinut beneficiază de salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru gradul profesional în care promovează, la treapta 3 de salarizare. Dacă funcţionarul public are un salariu de bază mai mare decât cel prevăzut la treapta 3 de salarizare, salariul de bază de care beneficiază după promovarea în gradul profesional se stabileşte potrivit treptei de salarizare imediat superioare care asigură o creştere salarială.”
Înalta Curte constată, însă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal datorită neobservării dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 2/2006, care reiau, în materialitatea lor, dispoziţiile art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2004.
Astfel, art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 2/2006 dispune în mod expres în sensul că:
„(2) Salariile de bază ale persoanelor care ocupă în anul 2006 o funcţie publică de execuţie, în condiţiile legii, se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare, corespunzătoare categoriei, clasei şi gradului profesional în care sunt numite.”
Or, este de necontestat faptul că intimata-reclamantă şi-a păstrat în anul 2006 categoria, clasa şi gradul profesionale conform concursului promovat în 2005, iar salarizarea i-a fost stabilită la nivelul treptei 3 de salarizare, în sensul dispoziţiilor exprese ale art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 2/2006.
În raport de cele mai sus reţinute, Curtea apreciază că soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, motiv pentru care, faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., va casa sentinţa atacată şi va respinge, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta V.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului împotriva sentinţei civile nr. 710 din 07 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta V.I., ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 549/2008. Contencios. Anulare acte... | ICCJ. Decizia nr. 553/2008. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
