ICCJ. Decizia nr. 571/2008. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 571/2008
Dosar nr. 1212/64/2007
Şedinţa publică de la 14 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 31 august 2007, reclamanta SC G. SRL Braşov a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Economiei şi Finanţelor, Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Accizabile Supuse Accizelor Armonizate şi Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale şi a Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării, solicitând suspendarea deciziei nr. 160 din 07 iunie 2007 emisă de Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale şi a Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării şi a deciziei nr. 304 din 30 iulie 2007 emisă de Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Accizabile Supuse Accizelor Armonizate din carul Ministerului Economiei şi Finanţelor, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ, de anulare a actelor administrativ fiscale.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că impunerea unei garanţii aferente antrepozitului fiscal de 59.732 Euro are consecinţe vătămătoare pentru societate, activitatea va fi paralizată, iar consecinţele pe termen lung vor fi dezastruoase.
Prin sentinţa nr. 117/F din 10 septembrie 2007, pronunţată în Dosar nr. 1212/CA/64/2007, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a anulat ca insuficient timbrată cererea reclamantei.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut că cererea a fost timbrată doar cu 4 RON taxă judiciară de timbru şi 0,15 RON timbru judiciar, reclamanta neconformându-se dispoziţiilor instanţei, deşi a fost citată prin agent procedural, fiind o cauză urgentă, cu menţiunea de a timbra cererea cu diferenţă de 6 RON taxă judiciară de timbru şi 0,15 RON timbru judiciar.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurenta arată că nu a fost legal citată, neavând cunoştinţă de termenul fixat de Curtea de Apel Braşov pentru judecarea cererii.
Mai precizează că au fost încălcate prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, conform cărora instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Recursul este fondat.
În speţă nu au fost încălcate prevederile art. 85 şi urm. C. proc. civ. raportate la art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă a fost citată prin afişare conform art. 921 C. proc. civ., existând dovada în acest sens la dosarul de fond.
Instanţa de fond a încălcat însă prevederile Legii nr. 146/1997.
Potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, precum şi cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, unei adeverinţe sau oricărui alt înscris, se taxează cu 4 RON.
Potrivit aceleiaşi dispoziţii legale, cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite, se taxează cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 39 RON.
Instanţa de fond a dispus ca taxarea acţiunii să se facă conform art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997, cu suma de 10 RON, pentru cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării vremelnice, precum şi cereri în legătură cu măsurile asigurătorii.
Cererea de suspendare a unui act administrativ întemeiată pe dispoziţiile art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi încadrată din punct de vedere al taxării la art. 3 lit. e), reprezentând cererea de suspendare a executării silite, deoarece obiectul celor două acţiuni este diferit.
În materia contenciosului administrativ toate cererile nepatrimoniale se taxează cu suma fixă de 4 RON, potrivit art. 3 lit. m) pct. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997.
Nu există niciun motiv pentru a încadra cererea reclamantei din punct de vedere al legii taxelor judiciare de timbru ca reprezentând o cerere de suspendare a executării silite, astfel cum a procedat instanţa de fond.
Se va constata că hotărârea recurată este criticabilă din acest punct de vedere, fiind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecinţă, în mod legal reclamanta a timbrat acţiunea cu suma de 4 RON taxă judiciară de timbru.
Urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, să se dispună admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC G. SRL împotriva sentinţei civile nr. 117/F din 10 septembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 570/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 578/2008. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
