ICCJ. Decizia nr. 728/2008. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 728/2008

Dosar nr. 1796/86/2006

Şedinţa publică din 26 februarie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., anularea Deciziei nr. 147 din data 26 iulie 2006 de revizuire a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi admiterea cererii sale pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea 189/2000.

În motivare, a arătat că în luna septembrie 1944 a fost refugiat împreună cu familia sa, din Dersca, U.R.S.S., în com. Frătăutii Vechi, Jud. Suceava. Cauza acestei schimbări de domiciliu, a susţinut reclamantul, au constituit-o evenimentele istorice ale momentului, şi anume ocuparea de către sovietici a teritoriilor româneşti din Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Prin sentinţa nr. 131 din 1 octombrie 2007, Curtea de Apel Suceava a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de A.V., în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., a anulat Decizia nr. 147 din data 26 iulie 2006 a C.J.P.S. şi a constatat că reclamantul este beneficiarul drepturilor prevăzute de Legea 189/2000 pentru perioada 06 sept. 1940 - 06 martie 1945.

Pentru a hotărî astfel, Instanţa de Fond a reţinut că reclamantul s-a născut în anul 1942 în com. Frătăutii Vechi, Jud. Suceava. A mai reţinut că prin Decizia menţionată, Decizia de revizuire a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, a fost anulată Hotărârea nr. 3167 din 27 iunie 2003 prin care pârâta C.J.P.S. a stabilit calitatea de persoană refugiată a reclamantului, în sensul Legii nr. 189/2000, cu toate drepturile prevăzute în acest act normativ.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă că in mod greşit Instanţa de Fond a procedat la anularea Deciziei nr. 147 din 26 iulie 2006.

Mai reţine pârâta că netemeinic, prin sentinţa civilă nr. 131 din data 1 octombrie 2007, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a dispus anularea Deciziei nr. 147 din 26 iulie 2006 a C.J.P.S. având în vedere faptul că în cuprinsul Ordonanţei Procurorului D.V., de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, Jud. Suceava reclamantul recunoaşte că nu este îndreptăţit să beneficieze de drepturile băneşti acordate în temeiul Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat.

Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Din analiza probatoriului administrat în faţa Instanţei de Fond, precum şi în calea de atac a recursului, raportat la prevederile legale aplicabile în speţă, rezultă că Instanţa de Fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

Astfel, înscrisurile aflate la dosarul Curţii de Apel Suceava (Hotărârea nr. 3167 din data de 27 iunie 2003 a C.J.P.S., declaraţia martorilor C.I. şi D.T.) atestă situaţia că pârâta C.J.P.S., a recunoscut calitate de refugiat a reclamantului, acesta încadrându-se astfel in prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice cu modificările si completările ulterioare.

Aşa cum în mod corect a reţinut Instanţa de Fond, contestaţia formulată de reclamantul A.V., este întemeiată, Decizia de revizuire emisă de C.J.P.S. nu a fost dată în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 189/2000.

În cuprinsul adresei din data de 20 iulie 2006 a Poliţiei Municipiului Rădăuţi, se menţionează faptul că, până la definitivarea cercetărilor şi pronunţarea unei soluţii în cauză, se va proceda la sistarea acordării indemnizaţiilor cuvenite reclamantului în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 189/2000.

Prin urmare, măsura dispusă prin această adresă are un caracter temporar „până la definitivarea cercetărilor şi pronunţarea unei soluţii în cauză", neconducând la încetarea drepturilor cuvenite reclamantului în temeiul Legii 189/2000.

Pe de altă parte, reclamantul însuşi a fost scos de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (2) si art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, din data de 20 martie 2007, plângerea sa împotriva acestei soluţii fiind admisă prin Ordonanţa nr. 647/II/2007 a aceluiaşi Parchet.

Rezulta astfel, fără echivoc, că nu existau motive, încălcări ale prevederilor legale, pentru emiterea deciziei de revizuire nr. 147 din 26 iulie 2006 a C.J.P.S.

În aceste condiţii, recunoaşterea de către pârâtă a calităţii de beneficiară a Legii 189/2000 pentru reclamant, echivalează cu recunoaşterea temeiniciei şi legalităţii sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Suceava, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P.S., împotriva sentinţei civile nr. 131 din 1 octombrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 728/2008. Contencios