ICCJ. Decizia nr. 2073/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2073/2009
Dosar nr. 5194/2/2008
Şedinţa publică de la 8 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2969 din 4 noiembrie 2008, a admis acţiunea formulată de reclamanţii T.I. şi T.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe şi constatând refuzul nejustificat, al acestuia din urmă, de a răspunde cererii reclamanţilor, l-a obligat să stabilească o dată la care reclamanţii să fie invitaţi să depună şi să înregistreze cererea de redobândire a cetăţeniei române, în conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1991.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că, prin acţiunea lor, reclamanţii au invocat refuzul nejustificat al pârâtului de a le primi cererea de redobândire a cetăţeniei române şi de a o transmite Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei, cerere corect întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în speţă au fost îndeplinite cerinţele art. 12 din această lege, reclamanţii făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Pe fondul cauzei instanţa a constatat că acţiunea este întemeiată întrucât pârâtul şi-a manifestat explicit refuzul de a nu soluţiona cererea reclamanţilor, fapt ce se încadrează în ipoteza prevăzută de textul art. 2 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care acesta a fost obligat să procedeze la soluţionarea cererii, în sensul de a stabili data la care reclamanţii vor fi invitaţi să-şi înregistreze cererea de redobândire a cetăţeniei.
Faţă de această soluţie şi caracterul modic al daunelor morale solicitate de reclamanţi, respectiv 1 RON, instanţa a apreciat că se impune respingerea acestui capăt de cerere.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs Ministerul Afacerilor Externe, susţinând că instanţa a pronunţat o hotărâre întemeiată pe o interpretare greşită a legii conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, a menţionat recurentul, s-a apreciat greşit de instanţa fondului că ne-am afla în ipoteza unui refuz nejustificat de a soluţiona cererea reclamanţilor de a le fi primită cererea privind redobândirea cetăţeniei întrucât conduita Ministerului Afacerilor Externe prin secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău, nu poate fi asimilată definiţiei legale a refuzului nejustificat conţinută de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.
Mai mult, recurentul a susţinut că Ministerul Afacerilor Externe în mod explicit şi-a exprimat voinţa că cererea va fi soluţionată favorabil şi nu a fost negat dreptul reclamanţilor de a depune cerere de redobândire a cetăţeniei.
S-a mai susţinut de recurent, că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, nu era îndeplinită condiţia depăşirii unui termen rezonabil de soluţionare a cererilor administrative ale reclamanţilor.
Recursul declarat este neîntemeiat şi va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
În mod corect instanţa de fond a soluţionat cauza în sensul admiterii acţiunii reclamanţilor T.I. şi T.M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, constatându-se refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde cererii reclamanţilor. Pârâtul-recurent în cauză a fost obligat să stabilească o dată la care reclamanţii să fie invitaţi să depună şi să înregistreze cererea de redobândire a cetăţeniei române în conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1991.
De precizat că prin acţiunea introductivă în instanţă înregistrată la 1 septembrie 2008, reclamanţii T.I. şi T.M. au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul să stabilească data la care să fie invitaţi spre a depune/înregistra la secţia consulară a României din Republica Moldova, cererile de redobândire a cetăţeniei române conform Legii nr. 21/1991, modificată, într-un termen rezonabil.
Din actele cauzei se constată că reclamanţii, au adresat prima cerere scrisă la 27 iunie 2008, au revenit în acelaşi sens, la 27 iulie 2008 iar la data judecării cauzei de instanţa de fond respectiv 4 noiembrie 2008 nu se fixase încă un termen în vederea depunerii şi înregistrării actelor privind cetăţenia petenţilor.
Este de reţinut că rezolvarea nefavorabilă a unei cereri adresate unei autorităţi administrative nu echivalează cu un refuz nejustificat în măsura în care această rezolvare a avut un temei legal.
Ori faptul că numărul persoanelor ce doresc depunerea unor cereri de redobândirea cetăţeniei române este mare, nu constituie un temei legal de a nu fi soluţionată cererea, eventual de stabilire a unui termen la care petenţii să se prezinte şi să înregistreze cererea şi actele în sprijinul acesteia.
Împrejurarea că se recunoaşte dreptul petenţilor la depunerea unei astfel de cereri nu reprezintă un temei pentru recurentă de a nu asigura o procedură de planificare care să elimine vătămarea recurenţilor.
Aşa fiind, se constată că recursul este neîntemeiat şi întrucât hotărârea atacată este legală şi temeinică, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinţei civile nr. 2969 din 4 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 420 RON cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4125/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3584/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
---|