ICCJ. Decizia nr. 269/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 269/2009
Dosar nr. 607/44/2008
Şedinţa publică din 21 ianuarie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată pe calea contenciosului administrativ reclamantul D.A. a contestat hotărârea nr. 69 din 16 aprilie 2008 a Casei Judeţene de Pensii Brăila, deoarece în mod nejustificat i-a fost refuzată recunoaşterea calităţii de refugiat din motive etnice.
În motivarea acţiunii sale, reclamantul a susţinut că părinţii săi au fost strămutaţi în anul 1940 şi că s-au stabilit în localitatea Nicolae Bălcescu raionul Istria unde s-a şi născut la 6 noiembrie 1944.
Deşi fraţii şi părinţii săi beneficiază de statutul de refugiaţi, acest statut şi drepturile ce decurg din el i-au fost în mod nejustificat refuzate.
În dovedirea susţinerilor sale, s-a folosit de proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei certificatul de naştere, certificatul de căsătorie, actul administrativ contestat şi situaţie de avere a tatălui său D.E.
Prin întâmpinare pârâta a susţinut că reclamantului nu-i profită dispoziţiunile Legii nr. 189/2000, deoarece acesta s-a născut în România în localitatea de refugiu a părinţilor săi, nefiind nici măcar conceput în Bulgaria.
Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 90 din 24 iunie 2008, a admis acţiunea formulată de D.A., a desfiinţat Hotărârea nr. 69 din 16 aprilie 2008 şi a obligat autoritatea pârâtă să emită o nouă hotărâre de recunoaştere a drepturilor reclamantului de a beneficia de dispoziţiile reparatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel această instanţă a reţinut că reclamantul beneficiază de drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000 în calitate de copil născut în perioada refugiului părinţilor săi, întrucât aceştia au suferit indirect consecinţele refugiului.
Împotriva hotărârii astfel pronunţate a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Brăila criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
Recurenta a susţinut în esenţă că în mod greşit prima instanţă a acordat drepturile compensatorii şi reclamantului întrucât beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000 numai persoanele născute la data strămutării.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză nu se contestă că părinţii reclamantului au fost strămutaţi, împrejurare ce rezultă din probele depuse la dosar şi că reclamantul s-a născut după data strămutării respectiv la data de 6 noiembrie 1944.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se într-una situaţiile enumerate în dispoziţiile normative menţionate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, din motive etnice, în perioada arătată.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înţeles atât persoanele care au suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile care au decurs din această situaţie.
În cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi prejudicii pe care le-a suferit şi familia sa ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
În consecinţă, pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Brăila împotriva sentinţei civile nr. 90 din 24 iunie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 267/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 285/2009. Contencios → |
|---|
