ICCJ. Decizia nr. 297/2009. Contencios. Anulare hotarare emisa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor(L32/2000). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 297/2009
Dosar nr. 6623/2/2007
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC R.B.A.R. SRL a solicitat în contradictoriu cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor anularea Deciziei nr. 537 din 6 august 2007 emisă de aceasta.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin Decizia de sancţionare nr. 537 din 6 august 2007 emisă de Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a fost sancţionată cu retragerea autorizaţiei de funcţionare a brokerului de asigurare, în temeiul prevederilor art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin. (7) lit. a) şi lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Mai arată reclamanta că nu a existat şi nu există obligaţia de a-şi schimba datele de identificare câtă vreme denumirea, forma juridică de organizare, numărul de asociaţi, capitalul social şi sediu, au fost şi sunt aceleaşi de la momentul înfiinţării şi până în prezent.
Precizează reclamanta că raportările lunare şi trimestriale au fost depuse, dar nu în forma prevăzută de Ordinul nr. 3110/2004. Pentru aceste abateri reclamanta a fost sancţionată prin Decizia C.S.A. nr. 229 din 3 aprilie2007, ceea ce înseamnă că pentru această faptă nu se poate aplica a doua sancţiune.
În ceea ce priveşte poliţele de asigurare pentru răspunderea civilă profesională s-au iniţiat demersurile suplimentării lor, până la nivelul stipulat în Ordinul nr. 3110/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 69 din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC R.B.A.R. SRL, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că:
- societatea a înfiinţat în perioada 01 iunie 2005 – 12 decembrie 2006 un număr de 19 puncte de lucru pe raza judeţelor Prahova, Giurgiu şi Gorj, fără avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, încălcând prevederile art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din Ordinul nr. 3110/2004;
- societatea nu a făcut dovada că a depus la C.S.A. raportările financiare aferente trimestrelor III şi IV 2006, încălcând prevederile nr. 4 lit. c) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit. c) din Ordinul nr. 3117/2005 şi prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare; raportările lunare privind taxa de funcţionare aferentă lunilor ianuarie – noiembrie 2006 au fost transmise cu întârziere şi anume o singură dată, în data de 16 ianuarie 2007, încălcând prevederile art. 4 lit. e) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit. d) din Ordinul nr. 3117/2005 şi prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000; raportările lunare privind taxa de funcţionare aferentă lunilor ianuarie – februarie 2007 au fost transmise cu întârziere şi anume o singură dată, în data de 12 aprilie 2007 încălcând prevederile art. 4 lit. e) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit. d) din Ordinul nr. 3117/2005 şi prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000.
Concluzionează Curtea că, prin Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 229 din 3 aprilie 2007 reclamanta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10% din capitalul social, pentru nedepunerea raportărilor financiari aferente trimestrului III/2006; ceea ce confirmă repetabilitatea săvârşirii unor fapte cu caracter contravenţional, justificându-se aplicarea sancţiunii de retragere a autorizaţiei de funcţionare a acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta SC R.B.A.R. SRL, invocând motivele reglementate de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Astfel, în dezvoltarea primului motiv de recurs, recurenta arată că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, limitându-se la a aprecia ca fiind corectă sancţiunea aplicată de pârâtă şi considerând că Decizia nr. 537 din 6 august 2007 emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (autoritatea pârâtă) face dovada prin ea însăşi a existenţei faptei, a autorului acesteia şi a vinovăţiei. Se susţine că au fost încălcate astfel garanţiile procesuale prevăzute de art. 6 din C.E.D.O.
În dezvoltarea celui de-al doilea motiv de recurs, recurenta susţine că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin. (7) lit. a) şi lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, texte de lege care prevăd limitativ cazurile în care o societate de asigurare poate fi sancţionată. Recurenta precizează că în speţă nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor legale menţionate, care să justifice menţinerea sancţiunii contestate.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu privire la primul motiv de recurs, Înalta Curte reţine că sentinţa atacată a fost pronunţată în baza probelor administrate de ambele părţi şi a dezbaterilor contradictorii, stabilindu-se că procesul - verbal privind controlul inopinat efectuat la SC R.B.A.R. SRL, înregistrat la C.S.A. din 9 iulie 2007, precum şi nota de control din 10 iulie 2007, sunt concludente în ceea ce priveşte dovada faptelor contravenţionale, primul act fiind semnat fără obiecţiuni de societate, aceasta din urmă nefăcând dovada contrară celor reţinute în aceste acte nici în instanţă.
Faţă de cele de mai sus, recurenta nu poate susţine cu argumente întemeiate că i-ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din C.E.D.O., apărările sale fiind analizate cu respectarea acestui principiu.
În ceea ce priveşte al doilea motiv de recurs, se constată că instanţa de fond a analizat în concret existenţa cazurilor de retragere a autorizaţiei de funcţionare prevăzută de art. 39 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 35 alin. (7) lit. a) şi lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, astfel că susţinerea recurentului privind lipsa de temei legal a hotărârii este nefondată.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC R.B.A.R. SRL împotriva sentinţei civile nr. 69 din 15 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 293/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 300/2009. Contencios → |
|---|
