ICCJ. Decizia nr. 3975/2009. Contencios
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3975/2009
Dosar nr. 289/3/2008
Şedinţa publică de la 30 septembrie2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul T.M.C. a chemat în judecată C.S.M., solicitând anularea deciziei de respingere a contestaţiei depuse la C.S.M., constatarea faptului că îndeplineşte condiţiile de participare la concurs prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, recunoaşterea dreptului de a participa la concurs şi repararea pagubei prin acordarea a 10.000 euro daune morale.
Ulterior, reclamantul şi-a precizat acţiunea, solicitând anularea Hotărârilor nr. 8 şi 107/2008 emise de C.S.M. şi restituirea taxei de concurs în cuantum de 350 lei.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că a depus dosarul pentru a participa la concursul de admitere în magistratură organizat la 14 aprilie 2008, care i-a fost respins cu o motivare sumară, la fel ca şi contestaţia formulată. A menţionat că are o vechime în specialitatea juridică de 5 ani şi 5 luni, apreciind că şi perioada cât a îndeplinit funcţia de consilier personal al prefectului constituie vechime în specialitatea juridică, potrivit O.G. nr. 32/1998. Totodată, a criticat neincluderea în vechimea în specialitate a perioadei de o lună cât a fost jurist la SC L. SA.
Prin sentinţa civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondate, capetele de cerere privind anularea Hotărârilor C.S.M. nr. 8/2008 şi nr. 107/2008.
Totodată, au fost respinse capetele de cerere privind constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, obligarea la plata de daune morale şi recunoaşterea dreptului de participare la concurs, ca nefondate.
Prin aceeaşi sentinţă, pârâtul a fost obligat să restituie reclamantului taxa de participare la concurs, în cuantum de 350 lei, precum şi la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa fondului a reţinut următoarele:
Reclamantul s-a înscris la concursul de admitere în magistratură desfăşurat la 13 aprilie 2008, depunând cererea însoţită de înscrisuri, precum şi taxa de înscriere de 350 lei la Tribunalul Bacău.
Comisia de organizare a concursului a respins cererea de înscriere, prin hotărârea nr. 8 din 28 martie 2008, reţinându-se că reclamantul are o vechime de 4 ani, 4 luni şi 3 zile în funcţia de consilier juridic. Nu au fost luate în considerare o perioadă de 1 an, 8 luni şi 18 zile,în care reclamantul a fost consilier personal şi consilier cancelarie în cadrul Prefecturii Bacău, precum şi o perioadă de o lună în care a fost încadrat ca „jurist”.
Contestaţia formulată de reclamant a fost respinsă, prin Hotărârea nr. 107/2008.
În raport cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în care sunt enumerate funcţiile de specialitate juridică ce sunt luate în considerare, dacă au fost îndeplinite cel puţin 5 ani, pentru numirea în magistratură, pe bază de concurs, instanţa fondului a apreciat că hotărârile de respingere a cererii de înscriere a reclamantului la concurs sunt conforme cu legea.
Intre aceste funcţii nu se regăsesc cele de „consilier personal” şi „consilier cancelarie”, precum şi cea de „jurist”, îndeplinite de reclamant.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bacău au declarat recursuri atât reclamantul T.M.C., cât şi pârâtul C.S.M.
Reclamantul T.M.C.
Consideră că instanţa de fond a făcut o analiza unilaterală a cauzei, neluând în considerare susţinerile reclamantului referitoare la perioada lucrată de acesta în cadrul unui cabinet de demnitar, în condiţiile O.G. nr. 32/1998, pentru a fi inclusă în vechimea minimă necesară pentru admiterea în magistratură.
Menţionează că activitatea instituţiei prefectului este bine determinată prin Legea nr. 90/2001, Legea nr. 304/2004 şi H.G. nr. 460/2001, neputându-se considera că aceasta se găseşte în afara Guvernului.
Referitor la perioada de o lună lucrată de reclamant în funcţia de „jurist” la SC L. SA, consideră că erau aplicabile prevederile Decretului nr. 143/1955 şi critică soluţia instanţei de fond pentru faptul că nu s-a dispus administrarea unui probatoriu suplimentar în scopul clarificării situaţiei.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pârâtul C.S.M.
Critică soluţia instanţei de fond exclusiv sub aspectul obligării pârâtului la restituirea taxei de înscriere. De asemenea, solicită să se constate inexistenţa vreunei culpe procesuale a recurentului C.S.M. şi să se admită recursul în ceea ce priveşte obligarea la plată către reclamant a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 35 lei.
Examinând materialul probator administrat în cauză prin prisma susţinerilor părţilor şi a reglementărilor incidente cauzei se constată că recursul declarat de reclamantul T.M.C. este nefondat, iar cel al pârâtului C.S.M. este întemeiat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pot fi numite în magistratură, pe bază de concurs, şi persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică „în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului,Curţii de Conturi sau Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani”.
După cum a reţinut şi instanţa de fond, aceste funcţii sunt expres şi limitativ prevăzute de lege, printre acestea neregăsindu-se funcţiile de „consilier personal”, „consilier de cancelarie” sau „jurist”, care au fost îndeplinite de recurentul-reclamant T.C.M.
Totodată, instanţa fondului a reţinut în mod corect că,potrivit Legii nr. 90/2001,persoanele din cabinetul demnitarului nu fac parte din aparatul de lucru central al Guvernului, precum şi că dispoziţiile O.G. nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală nu îşi găseşte aplicabilitatea în speţă, în privinţa vechimii în specialitatea juridică, unde norma specială este Legea nr. 303/2004.
Şi cu privire la perioada de o lună în care recurentul-reclamant şi-a desfăşurat activitatea ca „jurist” instanţa de fond a pronunţat o soluţie temeinică şi legală, reţinând că nu s-a făcut dovada exercitării de cel în cauză a atribuţiunilor unui jurisconsult sau consilier juridic, noţiunea de „jurist ” reprezentând profesia, iar nu funcţia îndeplinită.
Ca urmare,vechimea în specialitate a recurentului-reclamant a fost calculată în mod corect, ca fiind de 4 ani, 4 luni şi 3 zile, soluţia de respingere a cererii de înscriere la concurs fiind legală.
În legătură cu măsura restituirii taxei de concurs, dispusă de prima instanţă, recurentul-pârât a depus la dosar documentul intitulat „Ordonanţarea de Plată din 12 mai 2008, prin care taxa de concurs, în cuantum de 350 lei a fost virată în contul Tribunalului Bacău, cu menţiunea restituirii recurentului-reclamant.
Se apreciază că, în acest fel, s-a făcut dovada că, la o dată anterioară celei la care la care s-a introdus acţiunea - 12 iulie 2008, taxa de participare a fost transmisă către instanţa la care fusese depusă la înscrierea la concurs, fără ca împrejurarea că această taxă nu a intrat în posesia recurentului - reclamant să fie imputabilă C.S.M.
Nerezultând în vreun fel conduita culpabilă a recurentului-pârât C.S.M. nu se mai justifică obligarea acestei părţi la plata cheltuielilor de judecată.
Ca urmare, se va admite recursul declarat de pârâtul C.S.M., modificându-se hotărârea atacată în ceea ce priveşte obligarea acestei părţi la restituirea taxei de concurs şi la plata cheltuielilor de judecată, menţinându-se celelalte dispoziţii.
Recursul declarat de reclamantul T.M.C. va fi respins, ca nefondat.
În temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.S.M. împotriva sentinţei nr. 98 din 16 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică, în parte, sentinţa atacată, în sensul că înlătură obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la restituirea către reclamantul T.M.C. a taxei de concurs în cuantum de 350 lei, precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 35 lei.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Respinge,ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant T.M.C.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5220/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3822/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|