ICCJ. Decizia nr. 5220/2009. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5220/20 12
Dosar nr. 12504/2/2009
Şedinţa publică de la 7 decembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.S. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul F.M., să se constate existenţa calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 9 februarie 2009, adresată C.N.S.A.S. de către numita V.S. s-a cerut verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenta a avut acces, respectiv Dosarului nr. 11212, dosar în care pârâtul figurează că a întocmit documente.
A mai arătat reclamantul că din cuprinsul notei de constatare din 27 septembrie 2010, precum şi al înscrisurilor ataşate acţiunii, domnul F.M., având gradul de locotenent în cadrul Direcţiei X1, Serviciul X2, Biroul X3 a desfăşurat activitate de dirijare de surse pe lângă fostul şef al organizaţiei de tineret Partidului Naţional Liberal din Bucureşti.
În fine, reclamantul a concluzionat ca activităţile pârâtului au îngrădit dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 1 alin. (7) şi (8), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, coroborate cu art. 27 alin. (1) şi alin. (5) şi art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., adoptat prin hotărârea Colegiului nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile art. 112 al C. proc. civ.
Pârâtul, în apărare, a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi a lipsei de obiect a acţiunii, întrucât şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu şi nu a încălcat drepturile prevăzute în art. 12 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 6043 din 19 octombrie 2011, a respins excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de obiect.
Totodată,a respins acţiunea reclamantului C.N.S.A.S. împotriva pârâtului F.M., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele:
Cu privire la excepţiile inadmisibilităţii şi a lipsei de obiect, instanţa a constat că nu sunt întemeiate şi le-a respins ca atare, având în vedere că argumentele în susţinerea excepţiilor au vizat fondul cauzei.
Pe fondul cauzei, instanţa a constat că pentru a se constata calitatea de lucrător al securităţii în înţelesul O.U.G. nr. 24/2008 trebuie să fie îndeplinită şi condiţia ca prin activitatea desfăşurată de pârât acesta să fi suprimat drepturi şi libertăţi fundamentale.
Arată instanţa că faptele cercetate nu au legătură cu activitatea Securităţii şi cu atât mai mult cu activitatea acesteia de susţinere a regimului totalitar comunist, în afara de o infracţiune din cele enumerate, toate celelalte existând şi în prezent în C. pen. al României.
În altă ordine de idei, instanţa a reţinut că notele respective privesc pe cetăţeni străini, în acest context este greu de stabilit dacă respectiva notă se referă la activitatea de siguranţă naţională sau la activitatea Securităţii pentru susţinerea regimului totalitar comunist, ori o activitate care este permisă în orice societate democratică.
Mai mult, s-a statuat că reclamantul nu putea efectua o cercetare din oficiu deoarece nu s-a făcut dovada ca pârâtul ar ocupa o funcţie publică prevăzută la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, iar activitatea din dosarul pentru care s-a cerut verificarea ofiţerilor de către numita V.S., nu are nici o legătură cu atribuţiile pe linie de Securitate ale pârâtului, documentele depuse la dosar neputând fi reţinute pentru a se constata calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul-reclamant aduce, în esenţă, critici sentinţei recurate în sensul că hotărârea este rezultatul unei greşite aplicări a legii respectiv a art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât instanţa nu ar fi trebuit să analizeze legalitatea cererii de verificare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii, prin raportare doar la instrumentarea dosarului persoanei care a solicitat verificarea, ci dimpotrivă, trebuia avută în vedere întreaga activitate a celui verificat, astfel cum se oglindeşte aceasta în actele întocmite de el în decursul carierei.
Deci, se menţionează că verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită verificarea.
Recurentul-reclamant aduce critici sentinţei atacate şi sub aspectul că în mod eronat instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările şi completările ulterioare, pentru reţinerea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât.
Se arată că odată cu consemnarea în documentele oficiale ale Securităţii întocmite de intimatul-pârât, respectiv rapoarte şi note întocmite pe baza datelor primite de la informatorii săi, a unor aspecte legate de viaţa personală a celor urmăriţi, fără cunoştinţa şi fără acordul acestora, ingerinţa autorităţii (reprezentată de pârât) în viaţa privată a persoanei urmărite s-a produs, astfel că încălcarea dreptului la viaţă privată este, în consecinţă, fără dubiu.
3. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat şi va fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Soluţia instanţei de fond prin care s-a respins acţiunea recurentului-reclamant este corectă, aceasta fiind îndreptăţită să verifice dacă, în raport cu dispoziţiile legale incidente şi cu documentaţia anexată sesizării, a fost sesizată sau nu, legal, de către autoritatea publică reclamantă.
Obiectul sesizării formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe recurentul-pârât F.M., în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 24/2004 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare: „Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;
e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;
g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
h.1) candidaţii pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
i) personalul diplomatic şi consular;
j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;
k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare;
m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;
o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de cadastru şi Publicitate Imobiliară;
p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;
q) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;
s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;
t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;
u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin;
v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989”.
Or, din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că intimatul-pârât s-ar fi aflat într-una dintre situaţiile de mai sus, ori ar fi deţinut una dintre funcţiile şi calităţile enumerate de norma citată.
De altfel, în cererea de sesizare a instanţei de contencios administrativ, autoritatea publică a invocat ca temei legal dispoziţiile art. 1 alin. (7), (8) şi art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Într-adevăr, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă”.
Conform alin. (8) al aceluiaşi articol „de drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari….”, iar potrivit alin. (9) „exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) şi (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică”.
Deci, din interpretarea sistematica şi teleologică a textelor legale citate mai sus, rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparţinut fostelor structuri ale Securităţii se poate face doar la cererea unei persoane îndreptăţite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securităţii.
Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identităţii şi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii îi poate viza exclusiv pe ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite, care a formulat cererea în condiţiile prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008 menţionate anterior.
Aceeaşi concluzie rezultă şi din interpretarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S. publicat în M. Of. al României, Partea I nr. 189/9.01.2009, potrivit cărora „petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”.
Deci, cu alte cuvinte, instanţa de fond era obligată ca, mai înainte de a analiza dacă activitatea desfăşurată de pârât în perioada când a deţinut funcţia de ofiţer în structurile fostei Securităţi, îndeplineşte condiţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, să stabilească în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptăţite care a formulat cererea de verificare, în condiţiile legale precizate.
Or, în cauză este necontestat că pârâtul a fost verificat la cererea formulată de V.S. care a solicitat stabilirea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului 1122.
Din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă îndeplinirea condiţiilor expuse mai sus pentru a se putea reţine legalitatea sesizării instanţei de contencios administrativ.
Din nota de constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că pârâtul a contribuit la instrumentarea dosarelor numiţilor P.C. (cotă Dosar nr. R1220), Z.G. (cotă Dosar nr. 1120), C.R. (cotă Dosar nr. 11439), astfel că pârâtul a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, care, însă, nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) şi (8) din actul normativ menţionat anterior şi nicidecum la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea.
Mai mult, fila cu indicativ/ cotă Dosar C.N.S.A.S. nr. Z, vizează pe o altă persoană, respectiv V.V.G. şi nu pe V.S. care a solicitat verificarea şi care nu se află în situaţiile prevăzute de art. 1 alin. (8) şi (9) din O.U.G. nr. 24/2004, neexistând înscrisuri la dosar în acest sens.
În concluzie, cum V.S. a solicitat verificarea intimatului-pârât F.M., era obligatoriu ca acesta să fi contribuit la instrumentarea dosarului informativ al numitei V.S. în scopul constatării calităţii de lucrător al Securităţii al acestuia.
Faţă de toate considerentele expuse, criticile recurentului-reclamant sunt nefondate, soluţia de respingere a acţiunii în constatare formulată în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, este legală şi temeinică.
În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, transpusă atât în deciziile pronunţate în situaţii similare (ex. deciziile nr. 1582 din 17 martie 2011; nr. 2562 din 5 mai 2011; nr. 3253 din 3 iunie 2011, etc.), cât şi în soluţia de principiu adoptată în sensul soluţiei instanţei de recurs de judecătorii secţiei de contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 11 iunie 2012 .
În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 6043 din 19 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4614/2009. Contencios. Anulare decizie Uniunea... | ICCJ. Decizia nr. 3975/2009. Contencios → |
|---|
