ICCJ. Decizia nr. 4083/2009. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4083/2009

Dosar nr.4881/1/2009

Şedinţa publică din 6 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost învestită cu soluţionarea recursului formulat, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, de doamna judecător A.R., împotriva Hotărârii nr. 916 din 21 mai 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva Hotărârii nr. 322 din 15 mai 2009 a Secţiei pentru judecători, cu precizarea că recursul declarat vizează şi această din urmă hotărâre.

În motivarea recursului său recurenta, în prezent judecător în cadrul Judecătoriei Chişineu Criş, urmare a numirii prin decret prezidenţial începând cu data de 25 iunie 2008, a arătat că şi-a exprimat opţiunea de a se prezenta la concursul de promovare în funcţie de execuţie organizat la data de 31 mai 2009, optând pentru promovarea efectivă, pe locurile vacante existente pe raza Curţii de Apel Timişoara - Tribunalul Timiş.

Învederând că îndeplinea condiţia de vechime solicitată pentru participarea la concursul de promovare în funcţie de execuţie, recurenta a precizat că, în opinia sa, lipsa evaluării profesionale, nu poate fi un impediment împotriva participării la concurs, câtă vreme se datorează unor motive obiective, în condiţiile în care obţinerea unui raport de evaluare profesională este o condiţie de asemeni impusă de lege pentru astfel de concursuri.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat în cauză întâmpinare solicitând respingerea ca nefondată a recursului formulat. În esenţă, s-a arătat că hotărârile atacate sunt legale şi temeinice în condiţiile în care potrivit art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, cu îndeplinirea unor condiţii minime de vechime, expres arătate.

Totodată, potrivit art. 39 alin. (2) din acelaşi act normativ prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se realizează la 2 ani de la numirea în funcţie, regulamentele privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, ca şi cel de evaluare, aprobate prin hotărâri distincte ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii reluând dispoziţiile legale menţionate.

Întrucât recurenta avea la data înscrierii la concurs o vechime în funcţia de judecător definitiv de numai 9 luni şi 7 zile, activitatea sa profesională nu a putut fi evaluată, astfel că hotărârile adoptate, atacate pe calea prezentului recurs sunt legale şi temeinice, deoarece recurenta nu îndeplinea cumulativ cerinţele expres prevăzute de lege pentru promovarea în funcţia de judecător de tribunal, respectiv aceea privind evaluarea activităţii profesionale.

Recursul nu este fondat.

Înalta Curte examinând actele şi lucrările dosarului raportat la criticile recurentei şi faţă de prevederile legale incidente în cauză reţine că nu subzistă motive de nelegalitate care să impună admiterea recursului formulat, faţă de considerentele în continuare arătate.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 916 din data de 21 mai 2009, atacată cu recurs în prezenta cauză a fost respinsă contestaţia recurentei A.R., formulată împotriva Hotărârii nr. 322 din 14 mai 2009 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost soluţionată, de asemenea în sensul respingerii, contestaţia aceleiaşi recurente îndreptată împotriva Hotărârii nr. 53 din 29 aprilie 2009 a Comisiei de organizare a concursului pentru promovarea în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, din data de 31 mai 2009. Prin această din urmă hotărâre a fost respinsă cererea recurentei de înscriere la respectivul concurs de promovare în funcţii de execuţie, pentru neîndeplinirea cerinţei impusă de art. 44 alin. (1), coroborat cu art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, sub aspectul lipsei evaluării profesionale

Necontestat, din cuprinsul hotărârilor sus-menţionate rezultă că recurenta a fost numită prin Decretul Preşedintelui României nr. 595/2008, judecător definitiv, la data de 1 iulie 2008, în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, exercitând anterior profesia de avocat timp de 5 ani.

Nu este întemeiată critica recurentei în sensul că îndeplinirea condiţiei de vechime impusă de art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru participarea la un concurs de promovare în funcţii de execuţie este suficientă în vreme ce condiţia obţinerii calificativului „foarte bine” la ultima evaluare profesională este de natură a induce criterii subiective de apreciere şi ca atare nu se impune cu necesitate, lipsa evaluării din motive obiective nefiind aşadar un impediment împotriva participării la concurs, pentru cel puţin următoarele consideraţiuni.

În primul rând, este de observat conţinutul art. 44 alin. (1), ca şi cel al art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, potrivit cu care participarea la concursul de promovare în funcţia de judecător de tribunal este legal condiţionată de îndeplinirea cumulativă a cerinţelor expres enunţate, respectiv, existenţa calificativului „foarte bine” la ultima evaluare, lipsa sancţiunii disciplinare în ultimii 3 ani şi o vechime de minim 5 ani în funcţiile de judecător, procuror sau avocat.

Totodată, legea prevede că prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.

În raport de data numirii recurentei (1 iulie 2008) în profesie în mod evident, la data concursului în discuţie activitatea profesională a acesteia nu avea cum să fie evaluată.

În al doilea rând, este de menţionat că cerinţa existenţei unui raport de evaluare profesională, alături de celelalte condiţii mai sus arătate, se impune a fi îndeplinită în vederea înscrierii şi participării la un concurs de promovare, ea neavând caracter facultativ, după cum, în manieră, este adevărat, indirectă, sugerează recurenta.

În contextul noilor prevederi ale Legii nr. 303/2004 ca şi al regulamentului şi ghidului emise în aplicarea acestora, evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor este concepută ca un proces amplu şi complex în scopul de a stabili nivelul de competenţă dar şi de a spori performanţa profesională individuală ca şi, implicit, performanţa instanţei şi/sau a parchetului în vederea consolidării calităţii actului de justiţie.

În aceste condiţii este nu numai imperios necesar, după cum o prevăd textele din Legea nr. 303/2004, republicată, dar şi absolut firesc, ca evaluarea profesională să fie avută în vedere şi în cadrul politicilor de resurse umane, mai precis în procesul de ocupare a posturilor de execuţie şi de conducere la instanţele şi parchetele din sistemul judiciar.

Reţinând aşadar că în cazul de faţă în mod legal procedura de evaluare a recurentei nu putea fi declanşată anterior împlinirii celor doi ani de la numirea în funcţie, dar şi că, parcurgerea acesteia şi obţinerea calificativului „foarte bine” este o condiţie esenţială pentru participarea la concursul de promovare la instanţa superioară, impusă de legiuitor în vederea consolidării standardelor de calitate ale sistemului judiciar, pe care recurenta nu a îndeplinit-o, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul de faţă va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de A.R. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 916 din 21 mai 2009, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2009.

Procesat de GGC - NN

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4083/2009. Contencios