ICCJ. Decizia nr. 1063/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1063/2010

Dosar nr. 972/2/2009

Şedinţa publică de la 25 februarie 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii. Hotărârea instanţei de fond.

1.1. Prin sentinţa nr. 2106 din 19 mai 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Sănătăţii, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi E.S.G., prin care solicita anularea hotărârii nr. 7 din 08 ianuarie 2008 emisă de primul pârât şi să se constate existenţa unei fapte de discriminare şi să fie obligat pârâtul să emită o nouă hotărâre în acest sens.

1.2. Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin petiţia depusă la data de 23 septembrie 2008, înregistrată la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, petentul E.S.G. a arătat că i s-a refuzat participarea la concursul de rezidenţiat datorită faptului că este manager general la Spitalul Judeţean de Ambulanţă Bacău, constituindu-se Dosarul nr. 662/2008, iar prin hotărârea nr. 7 din 08 ianuarie 2009 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a hotărât, cu unanimitate de voturi, că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art. 2 alin. (1) şi (4), art. 6 lit. d) şi art. 11 din O.G. nr. 137/2000, republicată, a fost sancţionat Ministerul Sănătăţii Publice cu „avertisment” şi i s-a recomandat acestuia să înlăture consecinţele faptelor discriminatoare.

Pentru a hotărî astfel, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a reţinut că petentului i s-a refuzat participarea la un concurs de rezidenţiat, deşi a respectat condiţiile legale de înscriere, pe considerentul că, în calitate de manager al unui spital de ambulanţă, nu va participa la pregătire.

Colegiul a reţinut că, în raport de dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (4), art. 6 lit. d) şi art. 11 din O.G. nr. 137/2000, republicată, art. 16 alin. (1) din Constituţie, art. 12 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 111 din Legea nr. 95/2006, nu există o justificare obiectivă a respingerii cererii petentului de a participa la examenul de rezidenţiat, întrucât art. 111 din Legea nr. 95/2006 nu prevede o asemenea reglementare, neputând fi acceptat ca o justificare obiectivă nici faptul că pregătirea în rezidenţiatul de medicină de familie cu timp parţial se efectuează minimum 3 zile pe săptămână, durata maximă de parcurgere a stagiilor prevăzute de curriculă fiind de 5 ani în unităţi sanitare acreditate pentru specializarea medicină de familie.

Justificarea obiectivă include existenţa unui scop legitim, atins prin metode adecvate şi necesare, or, dacă petentul ar fi reuşit examenul şi dacă ar fi fost admis în rezidenţiat, putea opta între a rămâne manager al urgenţei sau de a urma studiile, neputându-se accepta ideea că, pentru a participa la un concurs, persoana care ocupă o funcţie ar trebui să demisioneze anterior susţinerii examenului.

Analizând hotărârea contestată, în raport cu fapta la care se referă, cu considerentele şi dispoziţiile legale reţinute, precum şi cu susţinerile reclamantului, instanţa de fond a apreciat acţiunea formulată de acesta ca fiind neîntemeiată, reţinând următoarele:

Reclamantul a susţinut că, în raport de prevederile art. 4 alin. (4) şi art. 7 din O.G. nr. 12/2008 şi art. 111 alin. (9) din Legea nr. 95/2006, petentul E.S.G., la data la care a solicitat înscrierea la concursul de rezidenţiat pe post, nu avea contract individual de muncă pe un post de medic, condiţie esenţială prevăzută de O.G. nr. 12/2008, ci un contract de management, petentul având posibilitatea de a renunţa la funcţia de manager, anterior solicitării de a se înscrie la concursul de rezidenţiat pe post, caz în care contractul individual de muncă încheiat cu unitatea sanitară şi suspendat ar fi reînceput să-şi producă efectele.

Apreciază prima instanţă că în mod corect Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a reţinut că nu există o justificare obiectivă a respingerii cererii petentului de a participa la examenul de rezidenţiat, în condiţiile în care art. 111 din Legea nr. 95/2006 nu prevede o asemenea reglementare, iar faptul că petentul avea contractul individual de muncă suspendat de drept nu înseamnă că el nu există, confirmarea ca medic rezident în specialitatea medicină de familie pe locul de muncă avut la data confirmării selecţiei, prevăzută de art. 4 alin. (4) din O.G. nr. 12/2008, putându-se face pe locul de muncă avut potrivit contractului individual de muncă, chiar dacă este suspendat, fără a se modifica natura contractului individual de muncă.

De asemenea, reţine instanţa de fond, petentul îşi păstrează calitatea de salariat, executând un mandat pe perioada derulării contractului de management, ulterior expirării acestei perioade întorcându-se la locul de muncă potrivit contractului individual de muncă, pe perioada derulării contractului de management petentul beneficiind de un salariu de bază şi de alte drepturi salariale potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de asigurările sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiţiile plăţii contribuţiilor prevăzute de lege, aşa cum prevede art. 111 alin. (9) din Legea nr. 95/2006.

Prin urmare, se arată în considerentele sentinţei atacate, nu există nicio justificare obiectivă în a nu permite şi petentului participarea la examenul de rezidenţiat pe post, stabilindu-se o diferenţiere pe criterii profesionale între petent şi alţi medici de medicină generală cu drept de liberă practică, absolvenţi înainte de anul 2005, prin împiedicarea sa de a participa la concursul pentru rezidenţiat, fără a fi justificată obiectiv; faptul că petentul exercită un mandat, nu înseamnă că nu beneficiază de drepturile pe care le au şi ceilalţi medici de medicină generală cu drept de liberă practică, absolvenţi înainte de anul 2005.

Mai reţine prima instanţă că justificarea obiectivă include existenţa unui scop legitim, atins prin metode adecvate şi necesare, or, nu se poate condiţiona înscrierea la examenul de rezidenţiat de calitatea de manager, ci doar calitatea de rezident, în ipoteza în care petentul ar fi promovat acest examen, când acesta putea opta între a rămâne manager al spitalului sau de a-şi urma studiile, aşa cum a reţinut şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, neputându-se accepta ideea că pentru a participa la un concurs, persoana care ocupă o funcţie ar trebui să demisioneze anterior susţinerii examenului.

La momentul înscrierii la concurs, arată instanţa de fond, reclamantul nu avea nicio justificare obiectivă de a nu primi petentul la examen, creându-i o situaţie discriminatorie faţă de ceilalţi medici de medicină generală cu drept de liberă practică, absolvenţi înainte de anul 2005, petentul fiind din punct de vedere al calităţii de medic în aceeaşi situaţie, având dreptul la formare, perfecţionare, reconversie şi promovarea profesională, cât dreptul la educaţie, ulterior, putându-se eventual justifica obiectiv o imposibilitate a cumulării calităţii de medic rezident cu cea de manager.

De asemenea, se arată în considerentele sentinţei recurate, împrejurarea că petentul s-a adresat instanţei de contencios administrativ, solicitând să se constate că întruneşte cerinţele de participare la examenul de rezidenţiat cu timp parţial, prin sentinţa civilă nr. 2732 din 21 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, fiind respinsă ca neîntemeiată această cerere, nu prezintă relevanţă, pe de o parte, pentru că nu există nicio dovadă că această hotărâre a rămas irevocabilă, iar pe de altă parte, pentru că obiect al acţiunii de faţă este existenţa sau nu a unei fapte de discriminare, constatată ca atare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

2. Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul Ministerul Sănătăţii, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.

2.1. Hotărârea instanţei de fond este eronată, deoarece nu ne aflăm în prezenţa vreunei fapte de discriminare, ci ne aflăm în prezenţa aplicării unei norme de drept şi anume a prevederilor art. 4 alin. (4) din O.G. nr. 12/2008 şi art. 7 din O.G. nr. 12/2008.

2.2. Sentinţa civilă nr. 2732/2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea intimatului E.S.G. având ca obiect cererea de a se constata că întruneşte cerinţele de participare la examenul de rezidenţiat cu timp parţial are relevanţă în prezenta cauză.

Intimatul îşi întemeiase cererea pe existenţa unei discriminări, iar Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o hotărâre opusă celei date de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Pretinsa discriminare nu poate fi verificată de instanţa de judecată, decât prin Decizia nr. 818/2008 a Curţii Constituţionale care a decis că prevederile art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, republicată, sunt neconstituţionale „în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative”.

2.3. La data la care a solicitat înscrierea la concursul de rezidenţiat pe post, intimatul E.S.G. nu avea contract individual de muncă pe un post de medic, ci un contract de management.

Intimatul avea posibilitatea de a renunţa la funcţia de manager anterior solicitării de a se înscrie la concursul de rezidenţiat pe post, caz în care contractul individual de muncă încheiat cu unitatea sanitară şi suspendat ar fi reînceput să producă efecte juridice.

II. Considerentele instanţei de recurs.

1. Recursul este nefondat.

2. Prevederile art. 4 alin. (4) şi art. 7 din O.G. nr. 12/2008 reglementează situaţia persoanelor care au promovat concursul de rezidenţiat cu timp parţial şi au fost confirmate prin ordin al ministrului.

Aceste dispoziţii legale invocate de recurentă nu interzic participarea la concurs, astfel cum a procedat recurenta.

Locul de muncă şi contractul individual de muncă de care face vorbire recurenta, sunt cele existente la data confirmării selecţiei, ce are loc după data promovării concursului, astfel încât intimatul nu putea fi obligat să renunţe la funcţia de manager anterior solicitării de a se înscrie la concurs.

Ne aflăm astfel, în prezenţa aplicării greşite a normei de drept de către recurent, ceea ce a condus la discriminarea intimatului, faptă reglementată şi sancţionată de prevederile art. 6 din O.G. nr. 137/2000, republicată.

3. Pronunţarea unei sentinţe contrare celei din prezenta cauză de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care nu este irevocabilă, nu are relevanţă, cum în mod corect a apreciat şi judecătorul fondului.

De asemenea, nu pot fi reţinute ca fiind aplicabile speţei cele statuate prin Decizia nr. 818/2008 a Curţii Constituţionale, deoarece instanţa de judecată nu a anulat şi nu a refuzat să aplice acte normative cu putere de lege, ci a stabilit că recurenta nu a interpretat corect norma juridică incidentă.

4. Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs invocate de recurent, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 2106 din 19 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2010.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1063/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs