ICCJ. Decizia nr. 1948/2010. Contencios
| Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul excepției de nelegalitate și hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 3786 din 10 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamanta SC N.I.E. SRL Fetești cu privire la Hotărârea nr. 132 din 26 octombrie 2006 a Consiliului local al Municipiului Fetești, constatând nelegalitatea acesteia.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Prin Hotărârea nr. 132 din data de 26 octombrie 2006, emitentul Consiliul Local al Municipiului Fetești a aprobat prețul local de facturare al energiei termice livrate către populație, în cuantum de 156,80 lei, precum si contribuția de 44,80 lei/Gcal, suportată din bugetul local pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrată populației (298,50 lei/Gcal.) și prețul local de referința (171,75 de lei /Gcal.).
Hotărârea a fost adoptata în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 36/2006, potrivit cărora prețurile locale ale energiei termice facturate populației se aprobă de autoritățile administrației publice locale implicate.
Prima instanță a reținut că, în raport cu textul de lege anterior redat, apare cu evidență netemeinicia susținerii reclamantei în sensul necompetentei Consiliului Local Fetești de a emite hotărârea anterior menționată.
Tot astfel, prima instanță a apreciat că în lipsa oricărei probațiuni nu poate fi primită aserțiunea reclamantei privitoare la nelegalitatea hotărârii pentru nerespectarea principiului publicității ședințelor consiliului local, instituit de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 215/2006 a administrației publice locale, pe baza simplei afirmații a reclamantei în sensul că, în ședința publică din data de 26 octombrie 2006, la care reprezentantul acesteia a asistat, nu a fost dezbătută problema aprobării prețului gigacaloriei livrate populației.
Pe de altă parte, prima instanță a reținut că, potrivit art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 36/2006, autoritățile administrației publice locale implicate pot aproba prețuri locale mai mici decât cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în condițiile în care, prin lucrările de modernizare și retehnologizare sau ca urmare a scăderii costului combustibililor utilizați, prețurile energiei termice se reduc sub prețurile locale de referință, iar în conformitate cu art. 2 alin. (1) din același act normativ, prețurile locale de referință pentru fiecare localitate sunt stabilite de autoritățile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate.
De asemenea, se arată în considerentele sentinței atacate, în raport cu dispozițiile legale menționate mai sus, rezultă că există posibilitatea pentru autoritățile publice locale de a aproba preturi locale mai mici decât cele stabilite de autoritățile de reglementare competente (A.N.R.S.C.) numai în ipoteza în care prețul energiei termice este mai mic decât cel local de referință.
în speță, însă, prețul local de referința, conform deciziei nr. 91 din 03 octombrie 2006 a A.N.R.S.C., a fost stabilit la suma de 171,75 lei/Gcal., iar prețul local de facturare, conform Hotărârii nr. 132/2006 a Consiliului Local al Municipiului Fetești, este de 156,80 de lei; cu alte cuvinte, prin hotărârea atacată, emitentul a aprobat un preț mai mic decât prețul local de referința, demers posibil, conform dispozițiilor art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 36/2006, numai în ipoteza în care prețul energiei termice s-a redus sub prețul local de referință, ca urmare a lucrărilor de modernizare și retehnologizare sau ca urmare a scăderii costului combustibililor utilizați.
Or, se arată în considerentele sentinței recurate, nici unul dintre actele ce au fundamentat hotărârea atacată nu cuprinde vreo referire la existenta situației anterior descrise, pârâtul nefiind în măsura a o proba nici în fata instanței.
2. Recursurile declarate de Primarul Municipiului Fetești și Consiliul Local al Municipiului Fetești
împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții, criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
în motivarea căii de atac, recurenții-pârâți au arătat că prin hotărârea de consiliu local a fost aprobată contribuția bugetului local la suportarea prețului energiei termice livrate către populație, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 36/2006, dar instanța a confundat prețul local de referință cu prețul de facturare către populație, admițând în mod greșit excepția de nelegalitate.
3. Apărările intimatei-reclamante
Prin întâmpinarea depusă la dosar, SC N.I.E. Fetești a arătat că recursul este nefondat, pentru că prin hotărârea adoptată, Consiliul Local a încălcat prevederile art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 36/2006, împrejurare corect reținută de curtea de apel.
II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivului invocat de recurenții-pârâți și a prevederilor art. 3041C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este fondat.
1. Argumente relevante
Excepția de nelegalitate invocată în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 are ca obiect hotărârea nr. 132 din 26 octombrie 2006 a Consiliului Local Municipal Fetești, prin care autoritatea emitentă a aprobat prețul local de facturare a energiei termice livrate către populație, în cuantum de 156,80 lei/Gcal. și contribuția de 44, 80 lei/Gcal. suportată din bugetul local pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrată populației (298,50 lei/Gcal.) și prețul local de referință (171,75 lei/Gcal.).
Hotărârea a fost adoptată în temeiul art. 3 alin. (1) și (5) din O.G. nr. 36/2006, privind instituirea prețurilor locale referință pentru energia termică furnizată populației, în forma în vigoare la data respectivă, potrivit cărora "(1) Prețurile locale ale energiei termice facturate populației se aprobă de autoritățile administrației publice locale implicate.
(5) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în localitățile în care nu este stabilit un preț local de facturare a energiei termice, facturarea se face la prețul de 107,5 lei/Gcal. până la data stabilirii prețului local de către autoritatea administrației publice locale. Termenul de aprobare a noului preț de facturare nu poate depăși 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe."
Verificând conformitatea hotărârii Consiliului Local cu prevederile legale în executarea cărora a fost adoptată, instanța de fond a reținut greșit încălcarea regulii cuprinse în art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 36/2006.
în temeiul art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 36/2006, prețurile locale de referință pentru fiecare localitate sunt stabilite de autoritățile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate.
Pentru municipiul Fetești, prețul local de referință a fost stabilit la suma de 171,75 lei/Gcal., prin decizia nr. 91 din 3 octombrie 2006 a A.N.R.S.P.G.C.
Art. 3 alin. (2) și (3) din același act normativ lasă autorității locale implicate o marjă de apreciere în aprobarea prețurilor locale, în sensul că acestea pot fi mai mari decât cele de referință, diminuând astfel subvențiile proprii necesare [alin. (2)] sau mai mici decât cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în condițiile în care, prin lucrările de modernizare și retehnologizare sau ca urmare a combustibililor utilizați, prețurile energiei termice se reduc sub prețurile locale de referință [alin. (3)].
într-adevăr, prin terminologia utilizată în art. 1 al Hotărârii Consiliului Local nr. 132 din 26 octombrie 2006 se induce ideea că prețul local a fost aprobat la un nivel mai redus decât cel de referință, fără o fundamentare care să respecte prevederile art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 36/2006.
Corelarea celor două articole ale hotărârii Consiliului Local conduce însă la concluzia că autoritatea locală a luat în calcul diferența dintre prețul local de referință (171,75 lei/Gcal.) și un preț final, considerat rezonabil, al energiei termice livrate populației, incluzând costurile de producție, transport, distribuție și furnizare (298,50 lei/Gcal.) și a aprobat o contribuție a bugetului local de 44.80 lei/Gcal, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (4) din O.G. nr. 36/2006, care se adaugă la sumele transferate de la bugetul de stat conform alin. (1) și (2) ale aceluiași articol.
Scopul acestor măsuri este acela al menținerii unor prețuri suportabile la energia termică livrată populației, protejând, în același timp, interesele operatorilor, prin compensarea creșterilor neprevizionate ale prețurilor combustibililor utilizați pentru producerea energiei termice.
2.Temeiul legal al soluției pronunțate în recurs
Având în vedere considerentele expuse, înalta Curte a constatat întemeiat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință a admis recursul formulat în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificând sentința atacată, în sensul respingerii excepției de nelegalitate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 554/2010. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1567/2010. Contencios → |
|---|
