ICCJ. Decizia nr. 554/2010. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 554/2010
Dosar nr. 5636/2/2007
Şedinţa publică de la 4 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 2 august 2007 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC S. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâţii M.A.D.R. şi Directorul Direcţiei Cercetare din cadrul acestuia - H.N. constatarea refuzului nejustificat al acestora de a promova în condiţiile Legii nr. 290/2002 completată şi modificată de Legea nr. 147/2004 şi Legea nr. 232/2005, H.G. privind înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Sericicole Băneasa Bucureşti, prin reorganizarea SC S. SA, obligarea M.A.D.R. că promoveze şi să susţină proiectul H.G. înaintat şi semnat de A.D.S. la 7 decembrie 2006, obligarea pârâţilor la plata în solidar a debitelor restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi la bugetul fondului naţional de asigurări sociale de sănătate, datorate până la 14 mai 2005, precum şi a penalităţilor de întârziere a plăţilor acestor debite, calculate la zi, în sumă de 678.426 lei.
În motivarea acţiunii s-a arătat că în ciuda demersurilor făcute de reclamantă, de Academia de Ştiinţe Agricole cât şi de A.D.S., M.A.D.R. nu a promovat spre aprobare în condiţiile Legii nr. 290/2002 cu modificările ulterioare un proiect de H.G. prin care să se înfiinţeze Staţiunea de Cercetări Sericicole Băneasa - Bucureşti, prin reorganizarea SC S. SA.
La data de 7 mai 2007, reclamanta luând act de refuzul ministrului de a semna şi promova Proiectul de Hotărâre a înaintat o plângere prealabilă, solicitând promovarea în regim de urgenţă a H.G. care prevede înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Sericicole Băneasa Bucureşti.
Pârâtul M.A.D.R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării plângerii prealabile şi respingerea acţiunii în raport de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, pârâtul N.H. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
La termenul din data de 2 aprilie 2008, prin încheierea pronunţată, instanţa a respins excepţiile tardivităţii şi prescripţiei dreptului la acţiune ca nefondate şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului H.N.
Prin sentinţa nr. 3170 din 19 noiembrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC S. SA, a obligat pârâtul să promoveze H.G. de înfiinţare a Staţiunii de Cercetări Sericicole Băneasa Bucureşti şi a luat act de cererea de renunţare la judecata capătului de cerere privind obligarea la plata debitelor restante la bugetul de stat conform articolului 246 C. proc. civ.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că în lipsa unor dovezi privind un minim demers în sensul analizării proiectului de hotărâre de guvern propus de reclamantă în raport de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 290/2002 completate şi modificate prin Legile nr. 147/2004 şi 232/2005, poziţia pârâtului M.A.D.R. reprezintă un refuz nejustificat de a soluţiona cererea reclamantei în accepţiunea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi că sunt incidente dispoziţiile art. 18 alin. (1) din acest act normativ.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs M.A.D.R.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat, în esenţă, că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia inadmisibilităţii atâta vreme cât plângerea prealabilă obligatorie a fost formulată tardiv, că dreptul la acţiune al reclamantei era prescris (termenul de prescripţie fiind împlinit la 7 iulie 2007) şi că în dezlegarea dată fondului pricinii au fost ignorate elemente esenţiale care infirmă concluzia existenţei unui refuz nejustificat de a soluţiona o cerere în sensul legii contenciosului administrativ.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate, soluţia instanţei fiind corectă atât în privinţa excepţiilor reiterate prin cererea de recurs cât şi în privinţa fondului cauzei.
Prin cererea înregistrată la 1 februarie 2010 autoritatea recurentă a invocat excepţia lipsei de obiect, arătând că aceasta are ca şi consecinţă respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect, întrucât actul normativ pe care reclamanta şi-a întemeiat acţiunea având ca obiect promovarea şi susţinerea proiectului hotărârii de guvern privind reorganizarea SC S. SA, respectiv Legea nr. 290/2002 a fost abrogat prin Legea nr. 45/2009, astfel încât obligaţia stabilită în sarcina sa nu mai poate fi îndeplinită.
Examinând cauza în temeiul art. 3041 C. proc. civ. şi prin prisma excepţiei invocate de recurentul-intimat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este fondat.
Prin art. 56 alin. (1) din Legea nr. 45 din 20 noiembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „G.I.- Ş.” şi a sistemului de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, care a intrat în vigoare la 2 aprilie 2009, a fost abrogată Legea nr. 290/2002.
Potrivit art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (republicate şi modificate): „Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ ar caracter definitiv (...)”.
Prin acţiune s-a reclamat refuzul M.A.D.R. şi al directorului Direcţiei Cercetare din acest minister de a promova în condiţiile Legii nr. 290/2002 (completată şi modificată de legile nr. 147/2004 şi nr. 232/2005) H.G. privind înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Sericicole Băneasa Bucureşti, prin reorganizarea SC S. SA.
Legea nr. 290/2002 şi-a încetat aplicabilitatea la 2 aprilie 2009 când a fost abrogată prin Legea nr. 45/2009, astfel că pretenţia concretă dedusă judecăţii nu mai poate fi realizată.
În condiţiile în care obiectul acţiunii nu mai este unul posibil şi determinat, Înalta Curte va admite recursul de faţă, va modifica sentinţa Curţii de Apel Bucureşti şi primind excepţia invocată de recurent, va respinge acţiunea.
Văzând, deci, art. 312 alin. (1) şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi cele expuse mai înainte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de M.A.P.D.R. împotriva sentinţei nr. 3170 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 550/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1948/2010. Contencios → |
---|