ICCJ. Decizia nr. 3260/2010. Contencios. Constatare aprobare tacită. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3260/2010
Dosar nr. 30661/2/2005
Şedinţa publică de la 18 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanţă
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 02 septembrie 2004 reclamanţii C.G., L.R., B.A., R.C., G.G., S.B., S.O., S.M., E.B., I.G., R.G., F.V., A.B., T.C. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Medicină şi farmacie „G.T.P." Iaşi şi Universitatea Ecologică Bucureşti au solicitat să se facă aplicarea art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, să se dispună anularea Deciziei nr. 8cS36 din 03 octombrie 2000 a Senatului UMF „G.T.P." Iaşi şi anularea actului de control al Comisiei de Control nominalizată prin OMEN nr. 4707 din 28 septembrie 2000.
Reclamanţii au solicitat în subsidiar, în măsura în care se va constata că actele care au stat la baza organizării examenelor de licenţă susţinute în sesiunile 1997-2000 au fost nelegale, obligarea în solidar a tuturor pârâţilor la plata sumei de 700.000 euro, reprezentând daune materiale şi morale suportate cu ocazia susţinerii examenelor.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că au urmat studii universitare de medicină - specialitatea stomatologie la Centrul Universitar European din Torreberetti, Pavia, Italia şi în calitate de cetăţeni italieni au absolvit în Italia studiile necesare permiterii înscrierii în învăţământul universitar.
Au susţinut că, în anul 1993, Centrul Interuniversitar European (CIE) din Torreberetti, Pavia, Italia a încheiat cu Universitatea Ecologică Bucureşti, un contract de colaborare prin care Universitatea Ecologică Bucureşti se obliga să şcolarizeze în conformitate cu legea română cetăţenii italieni înscrişi la acest centru interuniversitar. Studiile s-au derulat în baza programelor analitice elaborate de Universitatea Ecologică Bucureşti şi în baza legislaţiei române.
r eclamanţii au mai arătat că în contractul de colaborare s-a prevăzut expres că examenul de licenţă, după absolvirea acestor studii să fie susţinut în România în condiţiile legii române.
Reclamanţii au menţionat că după, eliberarea diplomelor de licenţă, în anul 2004 au aflat în mod indirect împrejurarea că, prin Decizia nr. 8836/2000, Senatul UMF „G.T.P." Iaşi a hotărât anularea acestor diplome, în baza unui raport întocmit de Comisia de Control nominalizată prin OMEN nr. 4707 din 28 septembrie 2000.
Pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a depus întâmpinare prin care a invocat excepţiile lipsei de obiect pentru primul capăt de cerere, tardivităţii acţiunii, şi a lipsei calităţii procesuale pasive faţă de cel de-al doilea capăt de cerere. In subsidiar, pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Intervenienţii T.C., M.S., A.B., F.V., A.G., T.E. au formulat cerere de intervenţie în interes propriu, încuviinţată în principiu la data de 13 ianuarie 2005.
Prin sentinţa nr. 237 din 10 februarie 2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a autorităţilor pârâte şi excepţia lipsei obiectului acţiunii, ca neîntemeiate şi a admis excepţia tardivităţii formulării acţiunii şi a cererii de intervenţie cu consecinţa respingerii acestora ca fiind tardiv formulate.
Prin decizia nr. 3961 din 22 iunie 2005 pronunţată în dosarul nr. 1203/2005, î nalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a admis recursul recurenţilor reclamanţi, a casat sentinţa nr. 237/2005 şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
După casare, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 06 septembrie 2005, sub nr. 2977/2005 (şi ulterior sub nr. 30661/2/2005).
La termenul de judecată din 09 noiembrie 2005 s-a dispus conexarea cauzei ce a format obiectul acestui dosar la cauza ce a format obiectul dosarului nr. 1906/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.
Ulterior, la data de 30 mai 2007, s-a dispus disjungerea cererilor ce au format obiectul dosarului nr. 2977/2005 (30661/2/2005) din dosarul nr. 9602/2/2005.
î ntrucât reclamanţii au învederat faptul că prin sentinţa nr. 1462 din 30 mai 2007 instanţa, deşi a dispus disjungerea, s-a pronunţat şi cu privire la părţile din cauza disjunsă, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea cauzei până la soluţionarea de către î nalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a recursului formulat împotriva sentinţei civile nr. 1462 din 30 mai 2007, pronunţată în dosarul nr. 9602/2/2006.
Prin decizia nr. 3606 din 14 octombrie 2008 pronunţată în dosarul nr. 9602/2/2005, î nalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a admis recursul recurenţilor reclamanţi şi intervenienţi, a casat sentinţa civilă şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, cu îndrumarea de a se conexa toate acţiunile principale şi de intervenţie aflate pe rol, pentru a se pronunţa în mod unitar, printr-o singură sentinţă.
După casare, cauza ce a format obiectul dosarului nr. 9602/2/2005 a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 05 ianuarie 2009 sub nr. 7/2/2009.
La termenul de judecată din 11 februarie 2009 s-a dispus conexarea cauzei la dosarul nr. 30661/2/2005.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 martie 2005 sub nr. 1096/2005 şi ulterior sub nr. 9602/2/2005, reclamantul V.M. în contradictoriu cu pârâţii Universitatea de Medicină şi Farmacie G.T.P. Iaşi, Universitatea Ecologică Bucureşti şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a formulat o acţiune identică, cu aceeaşi motivare în fapt şi în drept, pe care au menţionat-o reclamanţii şi intervenienţii în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 30661/2/2005.
Pârâţii au formulat întâmpinări prin care au invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a tardivităţii (Universitatea Ecologică Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie G.T.P. Iaşi), a inadmisibilităţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării).
î n această cauză au formulat cerere de intervenţie, în nume propriu, D.D., U.D., P.L.G.M., P.M., P.M. şi Z.A. precum şi P.C. admise în principiu la termenul de judecată din 07 decembrie 2005 şi 17 mai 2006.
Prin sentinţa nr. 1462 din 30 mai 2007 pronunţată în dosarul nr. 9602/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a dispus admiterea excepţiei tardivităţii acţiunii, a cererilor de intervenţie şi a cererilor conexe şi a respins ca fiind tardiv formulate acţiunile şi cererile de intervenţie.
După casarea sentinţei civile nr. 1462/2007 prin decizia nr. 3606/2008 pronunţată de î nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionată anterior, cauzele au fost reunite la dosarul nr. 30661/2/2005 (fost nr. 2977/2005).
În cauză, reclamanţii şi intervenienţii au formulat o cerere precizatoare prin care au arătat că renunţă la primul capăt de cerere întemeiat pe O.U.G. nr. 27/2003 (aprobarea tacită) şi au precizat calitatea părţilor de reclamanţi pentru cei care au cerere de chemare în judecată în dosarele conexate şi de intervenienţi pentru ceilalţi care au formulat doar cereri de intervenţie.
La termenul de judecată din 08 aprilie 2009, Curtea a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, a prescripţiei dreptului material la acţiune şi a tardivităţii acţiunii principale şi a acţiunilor conexe invocate de pârâţi ca neîntemeiate.
De asemenea, a respins excepţia inadmisibilităţii şi a lipsei de obiect a acţiunii principale şi a acţiunilor conexe invocate de pârâţi ca neîntemeiate şi a dispus unirea cu fondul cauzei a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţi.
Prin sentinţa nr. 3131 din 7 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII- a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţi ca neîntemeiată şi a respins acţiunea principală şi acţiunile conexe formulate de reclamanţii C.G., L.R., B.A., R.C., G.G., S.B., S.O., S.M., E.B., I.G., R.G., F.V., A.B., T.C., A.G., T.E., V.M., R.R. şi M.T. şi intervenienţii în nume propriu D.D., U.D., P.L.G.M., P.M., P.M. şi Z.A. precum şi P.C., ca neîntemeiate. A respins, de asemenea şi cererea de intervenţie în interesul reclamanţilor şi intervenienţilor formulată de intervenienţii Centrul Interuniversitar European şi Asociaţia Europeană de Studii Universitare, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, instanţa de fond a respins-o ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (fost Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului) a invocat această excepţie în raport de capătul doi al cererii de chemare în judecată (fila 32 dosar nr. 3134/04 înregistrat cu nr. 25607/2/2004) referitor la anularea deciziei nr. 8836 din 03 octombrie 2000 a Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi.
După ce reclamanţii şi intervenienţii şi-au precizat acţiunea în sensul că au renunţat la judecarea capătului de cerere întemeiat pe O.U.G. nr. 27/2003 capătul doi de cerere a devenit primul capăt din prezenta acţiune.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive (fila 71, dosar nr. 3134/04 înregistrat cu nr. 25607/2/2004, fila 14, dosar nr. 1096/2005, înregistrat dosar nr. 9602/2/2005, fila 7, dosar nr. 2219/2005 şi fila 24, dosar nr. 1658/2005) faţă de capătul trei din cererea de chemare în judecată privind anularea actului de control al comisiei de control nominalizată prin Ordin ale M.E.C.T.), astfel că după precizarea acţiunii se constată că excepţia se referă la capătul doi din acţiune.
Pârâta Universitatea Ecologică Bucureşti a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport de capătul doi din cererea de chemare în judecată şi menţionează că se referă la hotărârea Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." laşi, de anulare a diplomelor (fila 12, dosar nr. 1096/2005, înregistrat Dosar nr. 9602/2/2005 şi fila 11, dosar nr. 1658/2005).
Rezultă că pârâtele invocă o nelegitimitate procesuală parţială în cauză, recunoscând fiecare dintre pârâte că au calitate procesuală, dar pentru capete de cerere distincte.
Or, acţiunea reclamanţilor şi cererile intervenientilor au în vedere efectele produse de emiterea acestor acte, drepturile vătămate invocate de reclamanţi şi intervenienţi îşi au izvorul în situaţia generată de actele tuturor pârâţilor în cauză.
Universitatea Ecologică Bucureşti a ţinut evidenţa studenţilor străini şi a solicitat celorlalţi pârâţi ca reclamanţii şi intervenienţii să susţină examenele de licenţă, Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi a emis diplomele şi apoi actul contestat de anulare a acestor diplome, iar M.E.C. a întreprins controlul şi a emis actul care a stat la baza hotărârii Senatului de anulare a diplomelor.
Pe fondul cererii de chemare în judecată şi a cererilor de intervenţie în interes propriu se reţine că s-a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 8836 din 03 octombrie 2000 a rectorului Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi (fila 9, dosar nr. 2219/2005) care a avut la bază Hotărârea Senatului Universităţii şi anularea actului de control al comisiei de control nominalizată prin OMEN nr. 4707 din 28 septembrie 2000 (fila 53, dosar nr. 9602/2/2005).
Actul de control al Comisiei de Control numită prin OMEN nr. 4707 din 28 septembrie 2000 este referatul nr. 2371 din 27 noiembrie 2000 întocmit de prof. P.V.S. - şef de lucrări, dr. D.I., inspector H.G. şi jurist C.B.
În actul de control s-a consemnat că au efectuat un control şi au ridicat de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi toate actele care au stat la baza susţinerii examenului de licenţă, pentru persoanele nominalizate în anexa nr. 1, acte completate la data de 02 octombrie 2000 cu un număr de 62 dosare, cuprinzând copiile matricole eliberate de către Asociacion de Estudios Universitarios Europea, Madrid şi Centro Interuniversitario Europeo, Pavia Italia, nominalizate în anexa nr. 2.
În urma analizării documentelor ridicate de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." laşi, comisia a consemnat că în sesiunea decembrie 1997 au susţinut examenul de licenţă 11 studenţi italieni, absolvenţi ai universităţii CIUE şi care în anul 1997 nu s-au prezentat la Direcţia Relaţii Internaţionale - Serviciul Mobilităţi Studenţeşti pentru echivalarea studiilor în străinătate conform art. 14 alin. (1) din H.G. nr. 288/1993.
S-a reţinut, de asemenea în actul de control că, studenţii italieni au la bază studii universitare, un examen de bacalaureat, însă diplomele de bacalaureat nu au fost vizate de autorităţile italiene competente (Ministerul învăţământului) cât şi de Ambasada României din Italia (viza reprezentanţei diplomatice pentru folosirea în afara Italiei), iar dosarele cetăţenilor străini conţin foile matricole eliberare de CIUE, Pavia Italia cu aceleaşi lipsuri menţionate anterior.
S-a mai reţinut că, lucrările de diplomă ale absolvenţilor CIUE Pavia Italia au fost redactate în limba italiană, fără a se menţiona: universitatea absolvită, anul susţinerii acesteia, numele coordonatorului ştiinţific, disciplina la care s-a susţinut lucrarea, iar examenele de licenţă au fost susţinute în limba italiană, fără ca această modalitate de susţinere a examenului să fie aprobată de către MEN, fără ca membrii comisiei de licenţă să poată face dovada că au cunoştinţe de limbă italiană şi fără prezenţa unui traductor autorizat de limbă italiană pentru a se putea asigura corectitudinea din punct de vedere ştiinţific cât şi lingvistic a susţinerilor celor examinaţi.
Pentru anul 1998 în actul de control s-a reţinut că, toate lucrările de licenţă ale celor 9 studenţi ai Universităţi CIUE din Pavia Italia sunt în limba italiană, nu conţin menţiunile prevăzute de OMEN nr. 5134/1998 şi nu sunt însoţite de referatul profesorului coordonator ştiinţific.
S-a mai consemnat situaţia că, foile matricole ale cetăţenilor străini care au susţinut examenul în iulie 1998 au fost eliberate de către aceeaşi universitate CIUE Italia, care nu este recunoscută şi autorizată să funcţioneze în Italia, iar absolvenţii acesteia nu aveau dreptul să se înscrie pentru susţinerea examenelor de licenţă în Italia. La întocmirea dosarelor de licenţă ale candidaţilor nu s-au respectat prevederile OMEN nr. 5134/1998 cu privire la susţinerea examenului de licenţă.
Mai mult, s-a constatat că, pe diplomele eliberate cetăţenilor străini s-a menţionat că au urmat Universitatea CIUE - Universitatea Ecologică - Facultatea de Stomatologie, iar acest fapt nu era real, întrucât pe nici una dintre foile matricole nu apărea denumirea Universitatea Ecologică.
Comisia a reţinut că, şi în sesiunea din anul 1998 Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi nu a respectat condiţiile de evaluare a studiilor efectuate în străinătate de către cetăţenii străini, neexistând programele analitice ale studiilor efectuate de către aceştia în străinătate şi nu au fost verificate în nici un mod studiile efectuate de către cetăţenii străini.
Pentru anul 1999 s-a reţinut că, au susţinut examenul de licenţă 19 cetăţeni străini, iar UMF a procedat în aceeaşi manieră ca şi în anii precedenţi.
Din analiza dosarelor studenţilor italieni, Comisia a constatat că aceştia nu aveau luat examenul de bacalaureat şi ca atare nu puteau să urmeze studii universitare în Italia.
La dosarul candidatului S.O. (şi a altui candidat care nu este parte în cauză, S.P.) s-au găsit foi matricole emise de pârâta Universitatea Ecologică Bucureşti deşi la această universitate nu exista Facultate de Stomatologie, iar pe foile matricole nu era menţionat un număr matricol, nu erau înscrişi anii de studiu şi nici anul absolvirii.
Comisia a reţinut că Universitatea Ecologică Bucureşti nu putea avea filiale în Italia, deoarece o universitate neacreditată nu poate crea filiale conform legii române. Mai mult s-a reţinut că Universitatea CIUE Italia era o instituţie nerecunoscută, la acel moment, ca universitate de către au autorităţile competente italiene.
Din raportul a cărui anulare se solicită rezultă că, nici în cursul anului 1999 nu s-a efectuat echivalarea şi recunoaşterea studiilor universitare pentru cetăţenii străini care au susţinut examenul de licenţă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi, înscrierea la licenţă făcându-se fără îndeplinirea condiţiilor impuse de OMEN pentru organizarea examenului de licenţă în anul 1999.
S-a consemnat că, la data de 07 decembrie 1999 între Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi şi Asociacion de Estudios Universitarios Europea din Spania, s-a încheiat o convenţie în sensul că universitatea din laşi se obliga să organizeze de comun acord cu AEUE Madrid Spania în sistem învăţământ la distanţă, examenele de licenţă, contrar dispoziţiilor legii române.
Pentru anul 2000, Comisia de control a reţinut prin referatul contestat, faptul că, 23 de cetăţeni străini au susţinut examenul de licenţă în aceleaşi condiţii ca şi în anii precedenţi.
S-a constatat că, un număr de 15 cetăţenii străini nu aveau diplomă de bacalaureat în Italia, iar aceasta nu le permitea accesul la studii universitare. înscrierea la licenţă s-a făcut fără efectuarea verificării actelor de studii, iar dosarele de înscriere la licenţă nu conţineau toate actele necesare.
î ntrucât comisia a constatat încălcarea prevederilor legale în domeniul învăţământului şi anume: H.G. nr. 288/1993, ordinele ministrului educaţiei naţionale privind organizarea examenului de licenţă în 1998-2000 prin modalitatea în care s-a permis cetăţenilor străini să participe la un examen organizat şi care s-a desfăşurat cu încălcarea prevederilor legale s-a propus pârâtei Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." laşi să dispună anularea diplomelor emise nelegal.
Prin Decizia nr. 8836 din 03 octombrie 2000, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi, văzând hotărârea Senatului din 03 octombrie 2000 a dispus anularea diplomelor eliberate celor 62 cetăţeni italieni (printre care şi diplomele reclamanţilor şi intervenienţilor (f. 9 dosar nr. 2219/2005).
Cu privire la aceste acte, reclamanţii şi intervenienţii susţin că sunt nelegale întrucât încalcă prevederile Legii nr. 172/1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997.
Potrivit Convenţiei de la Lisabona (M. Of. nr. 382/1998) „fiecare parte va facilita recunoaşterea perioadelor de studii, în special atunci când: a) a existat o înţelegere anterioară între instituţia de învăţământ superior sau autoritatea competentă răspunzătoare pentru perioada de studii relevantă, pe de o parte şi instituţia de învăţământ superior sau autoritatea competentă, responsabilă de recunoaşterea cerută, pe de altă parte" (art. V.3 din Convenţie).
î n speţă, reclamanţii şi intervenienţii invocă Acordul de cooperare (f.112 şi urm. din Dosarul nr. 9602/2/2005) încheiat de Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Academia Europeană de Studii la distanţă din Toreberetti, Pavia, Italia la 20 aprilie 1991. Ulterior Academia din Italia şi-a schimbat denumirea în Centrul Interuniversitar European (fila 112, verso) şi încheie un nou Acord la 14 decembrie 1996 (fila 113, dosar nr. 9602/2/2005) cu Universitatea Ecologică Bucureşti.
La data de 7 decembrie 1999 o facultate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi (Facultatea de Medicină Stomatologică) încheie o convenţie de colaborare cu Asociaţia Birourilor Universitare Unite, Madrid, Spania (f. 116).
Cu privire la aceste convenţii, se reţine că Universitatea Ecologică din Bucureşti nu putea să încheie valabil asemenea convenţii, din moment ce nu avea o facultate de stomatologie în cadrul acestei universităţi, ca specializare autorizată, pentru ca acordul între universităţi să privească examenul final al absolvenţilor unei facultăţi de stomatologie.
Acordul din anul 1999 încheiat de o facultate din cadrul Universităţii (fără personalitate juridică) nu este opozabil Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi întrucât nu a fost semnat, însuşit de persoanele cu funcţii de conducere din universitate.
Aceste convenţii pot fi opozabile strict părţilor semnatare, dar nu pot fi opuse autorităţilor statutului român, cum este Ministerul Educaţiei sub egida căruia se eliberează diplome de licenţă în învăţământul românesc şi care nu a fost consultat la încheierea acordurilor între universităţi.
Conform Convenţiei de la Lisabona, art. IV.7 „admiterea într-o instituţie de învăţământ superior poate fi condiţionată de dovedirea de către solicitant a faptului că stăpâneşte limba sau limbile folosite în procesul de instruire din acea instituţie sau alte limbi anume desemnate".
Reclamanţii şi intervenienţii au susţinut examenul în limba italiană, deşi Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi putea organiza susţinerea examenelor doar în limba română sau în limba engleză. Din constatările comisiei de control a rezultat că examenele s-au desfăşurat fără traducător autorizat de limba italiană pentru a se putea asigura corectitudinea din punct de vedere ştiinţific şi lingvistic a susţinerilor celor examinaţi, deci contrar art. IV.f din Convenţia de la Lisabona .
Conform H.G. nr. 288/1993, înscrierea la studii în România se putea efectua numai cu echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către Ministerul Învăţământului (art. 14).
La dosarele reclamanţilor şi intervenientilor nu au existat atestate de echivalare a studiilor efectuate în străinătate.
Prin adresa nr. 25524 din 25 ianuarie 2000, o direcţie din cadrul MEN (fila 141, dosar nr. 9602/2/2005) şi-a exprimat acordul în privinţa solicitării făcută de Universitatea Ecologică Bucureşti pentru aprobarea ca absolvenţii Facultăţii de Stomatologie din cadrul AEUE, Madrid, Spania să susţină examenul de licenţă în prima jumătate a lunii februarie 2000, la Facultatea de Stomatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi, dar „cu condiţia să fie respectate reglementările legale în vigoare".
Potrivit art. 66 coroborat cu art. 67 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, la data susţinerii examenelor de către reclamanţi şi intervenienti exista condiţia pentru susţinerea examenului de licenţă, ca persoanele să fie absolvente ale învăţământului universitar de lungă durată desfăşurat în universităţi, instituţii şi academii de studii, cu facultăţi şi specialităţi autorizate sau acreditate, iar reclamanţii şi intervenienţii nu au îndeplinit această cerinţă.
Susţinerea reclamanţilor şi intervenienţilor în sensul că pârâta Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi nu putea să anuleze diplomele de licenţă întrucât actele administrative şi-au produs din efectele juridice, iar emitentul era obligat în acest caz să solicite instanţei anularea diplomelor nu poate fi apreciată ca motiv de nulitate a actului contestat.
La data anulării diplomelor, Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ nu condiţiona emitentul unui act administrativ să solicite anularea actului în instanţă.
Această condiţie a fost impusă ca o noutate de Legea nr. 554/2004 (art. 1 alin. (6)), astfel că în anul 2000 opera principiul revocabilităţii actului administrativ nelegal, iar acest principiu permitea emitentului să-şi revoce propriul act.
Fată de cele reţinute anterior, se constată că actele contestate sunt legale, iar capetele de cerere privind anularea acestora sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse ca atare.
Cu privire la capătul de cerere subsidiar din acţiune, din cererile conexe şi din cererile de intervenţie în interes propriu, privind obligarea pârâţilor la plata unor daune materiale şi morale în ipoteza în care actele administrative se constată că sunt legale, Curtea apreciază că este de asemenea neîntemeiat.
În cazul acţiunilor în contencios administrativ obligarea la daune materiale sau morale este întotdeauna un capăt de cerere subsecvent celui în care se solicită anularea actului nelegal.
Pentru ca accesoriul privind obligarea la daune să fie admisibil este necesar ca instanţa să constate că există un act nelegal care a produs o vătămare părţilor şi să dispună anularea acelui act. Aceasta, deoarece actele legale nu sunt generatoare de daune materiale ori morale.
Prejudiciile pe care reclamanţii şi intervenienţii le invocă pot fi reclamate de la persoanele (fizice ori juridice) cu care au încheiat convenţii şi,în temeiul acestor convenţii, care în speţă nu pot fi opuse autorităţii publice responsabilă cu educaţia şi învăţământul în România şi nici pârâtei Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P." Iaşi, în raport de legislaţia existentă la momentul încheierii acestora.
Instanţa de recurs
Împotriva sentinţei nr. 3131 din 7 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii şi intervenienţii, considerând-o nelegală şi netemeinică, pentru următoarele motive
s e critică soluţia instanţei de fond deoarece:
1. Hotărârea este nelegală pentru că a fost dată cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 79/1995.
Se arată că au fost depuse la dosar acte emise de un ministru secretar de stat care a confirmat că Universitatea Ecologică Bucureşti este autorizată să facă activităţi universitare în specialitatea stomatologie şi le permite acestor absolvenţi să se prezinte la examenul de licenţă.
S-a solicitat instanţei de fond audierea rectorilor pentru a se stabili condiţiile în care s-au dat aceste aprobări şi condiţiile în care au avut loc în concret examenele şi s-a solicitat efectuarea unei expertize pentru a dovedi că lucrările de licenţă depuse de fiecare reclamant şi intervenient şi notate de comisia de examen corespuns din punct de vedere ştiinţific, dar aceste probe au fost respinse, situaţie în care recurenţii nu au avut parte de un proces echitabil.
2. Hotărârea instanţei de fond este nelegală pentru că a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990 şi art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.
Se consideră că, în aplicarea Legii nr. 29/1990 şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ executat sau intrat în circuitul civil nu mai poate fi revocat sau anulat de organul emitent.
În speţă, U.M.F.”G.T.P.” Iaşi a anulat diplomele de licenţă prin Decizia nr. 8836 din 3 octombrie 2000, decizie necomunicată nici unui licenţiat, nici autorităţile publice străine, dar, că această obligaţie de a se adresa instanţei de judecată pentru a obţine anularea diplomelor de licenţă este reală a determinat Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P.” Iaşi să promoveze acţiune la Tribunalul Iaşi pentru un număr de 63 cetăţeni italieni, printre care şi reclamanţii şi intervenienţii din speţă.
3. Hotărârea instanţei de fond este nelegală în sensul art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ. pentru că a fost respins capătul de cerere privind anularea Referatului OMEN nr. 4707/2000 dar hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină şi a fost dată cu încălcarea Legii nr. 486/2003, a O.U.G. nr. 27/1993, Legii nr. 84/1995.
Se invocă faptul că judecătorul fondului nu a făcut altceva decât să reia constatările din actul administrativ atacat fără a face o analiză proprie a acestora şi fără a ţine seama de faptul că Universitatea Ecologică Bucureşti a fost autorizată de Guvernul României să desfăşoare activităţi de formare academică în cadrul celor 8 facultăţi şi specializări universitare, inclusiv Facultatea de Stomatologie, că studenţii s-au înscris în baza unor acorduri de cooperare academică, că deşi examenul de licenţă s-a desfăşurat în limba italiană, examenele au fost corecte.
4. Hotărârea instanţei de fond este nelegală pentru că a fost dată cu încălcarea art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 554/2004, deoarece instanţa de fond a fost învestită să se pronunţe şi cu privire la legalitatea operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii diplomelor de licenţă, iar prin aplicarea ştampilei şi a semnăturilor pe diploma de licenţă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a garantat credibilitatea şi legalitatea folosirii diplomelor de licenţă.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii instanţei de fond în sensul admiterii acţiunii.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P.” Iaşi au formulat întâmpinări şi au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
1. Referitor la primul motiv de recurs ce vizează încălcarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 79/1995, se constată că este nefondat pentru că legalitatea unui act administrativ se cercetează în raport de dispoziţiile legii, astfel că proba cu martori nu era concludentă. La fel de neconcludentă a fost şi proba cu expertiza de evaluare ştiinţifică a lucrărilor de licenţă pentru că instanţa trebuia să analizeze legalitatea actelor administrative atacate şi nu să verifice calitatea lucrărilor.
Prin respingerea acestor probe nu s-au încălcat prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului deoarece părţilor le-au fost admite alte probe, care aveau pertinenţă în cauză.
2. Nu este fondat nici motivul de recurs referitor la încălcarea art. 1 din Legea nr. 29/1990 şi art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.
Reclamanţii şi intervenienţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 29/1990, act normativ în vigoare la momentul emiterii deciziei nr. 8836 din 3 octombrie 2000.
Nu se pot invoca dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 pentru că această normă a intrat în vigoare mult după emiterea actului administrativ, în baza art. 1 C. civ. şi art. 78 din Constituţia României, legea are putere numai pentru viitor, ea nu retroactivează.
Legea nr. 29/1990 nu prevedea posibilitatea acţiunii în instanţă pentru anularea unui act administrativ la solicitarea autorităţii emitente, iar deciziile invocate de practica judiciară au avut ca temei Legea nr. 1/1967.
3. Nu vor fi reţinute nici criticile ce vizează încălcarea dispoziţiilor privind motivarea şi respingerea capătului de cerere privind anularea OMEN nr. 4707/2000, deoarece instanţa de fond a motivat respingerea acestui capăt de cerere.
Chiar dacă a existat o aprobare a ministerului în privinţa solicitării făcute de Universitatea Ecologică din Bucureşti, pentru aprobarea susţinerii examenului de licenţă la Facultatea de Stomatologie a U.M.F. „G.T.P.” Iaşi, trebuia îndeplinită şi condiţia ca să fie respectate reglementările legale în vigoare.
Examenul a fost susţinut în limba italiană, deşi legislaţia din România nu permitea organizarea şi susţinerea examenelor decât în limba română sau limba engleză şi nici nu s-a făcut dovada că membrii comisiei de licenţă au cunoştinţă de limba italiană.
4. Şi motivul de recurs ce vizează încălcarea dispoziţiilor art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 554/2004 este nefondat.
Având în vedere că temeiul de drept al cererii a fost Legea nr. 29/1990, nici nu ar putea fi încercată încălcarea art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 554/2004, dar şi în baza Legii nr. 29/1990, se puteau acorda daune dar condiţionat de anularea actului administrativ.
Instanţa de fond a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor tocmai pentru că cererea de anulare a actelor administrative atacate a fost respinsă ca nefondată.
De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat, apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.G., L.R., B.A., R.C., G.G., S.B., S.O., S.M., E.B., I.G., R.G., F.V., A.B., T.C., A.G., T.E., V.M., M.T., R.R. şi D.D., U.D., P.L.G.M., P.M., P.M., R.F., Z.A., P.C., C.I.E. şi Asociaţia Europeană de Studii Universitare împotriva sentinţei nr. 3131 din 7 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4903/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3267/2010. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
