ICCJ. Decizia nr. 530/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL .
Decizia nr. 530/2010
Dosar nr. 2082/2/2009
Şedinţa publică din 3 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2377 din 3 iunie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca rămasă fără obiect, acţiunea formulată de reclamantul C.I., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, prin care solicita obligarea acestuia să procedeze la analizarea/avizarea cererii sale de redobândire a cetăţeniei române.
Prin aceeaşi sentinţă, instanţa de fond a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 4,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că acţiunea a rămas fără obiect, faţă de împrejurarea că cererea reclamantului a fost avizată pozitiv de către Comisia pentru cetăţenie, în şedinţa din 29 aprilie 2009, aşa cum rezultă din întâmpinarea formulată de către pârât.
De asemenea, considerând că pârâtul s-a aflat în culpă procesuală, instanţa de fond l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală exclusiv cu privire la aspectul obligării la plata cheltuielilor de judecată, a declarat recurs autoritatea pârâtă, arătând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, faţă de împrejurarea că nu a pierdut procesul, cauza fiind rămasă fără obiect.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., „Partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 275 din acelaşi cod, „Pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată".
În speţă, reclamantul a formulat cerere de redobândire a cetăţeniei române în anul 2004 conform art. 12 din Legea nr. 21/1991 şi, întrucât nu a fost soluţionată într-un termen rezonabil, s-a adresat instanţei judecătoreşti la data de 9 martie 2009.
Este adevărat că la data de 29 aprilie 2009, cererea reclamantului a fost examinată şi avizată pozitiv de Comisia pentru cetăţenie din cadrul autorităţii pârâte însă acest lucru s-a realizat după ce intimatul-reclamant formulase acţiunea şi după ce, anterior introducerii acţiunii, formulase, pe care administrativă, încă două memorii de urgentare a soluţionării cererii sale.
Aşa fiind, în mod corect a constatat instanţa de fond că, deşi obiectul cererii a fost realizat, în sensul că cererea de redobândire a cetăţeniei române a reclamantului a fost examinată, culpa autorităţii pârâte de a nu soluţiona cererea într-un termen rezonabil a determinat formularea acţiunii în justiţie şi, implicit, efectuarea cheltuielilor judiciare solicitate.
Se reţine, aşadar, că, deşi acţiunea reclamantului a fost respinsă ca rămasă fără obiect, nu înseamnă că autoritatea pârâtă nu a căzut în pretenţii, în condiţiile în care „pretenţiile" deduse judecăţii au reprezentat, de fapt, vătămarea produsă de soluţionarea cererii pe parcursul judecăţii cauzei, reclamantul fiind obligat să efectueze pe plan judiciar cheltuieli pentru a determina autoritatea să răspundă petiţiei sale.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva sentinţei nr. 2377 din 3 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 529/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 531/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
---|