ICCJ. Decizia nr. 812/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 812/2010
Dosar nr. 795/46/200.
Şedinţa publică din 16 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 iunie 2009 de 12 iunie 2009, S.I.C. formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 599/R-Cont pronunţat la 29 mai 2009 de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 4006/90/2007 intimată fiind Primăria comunei Livezi, judeţul Vâlcea - prin Primar susţinând în esenţă că este nelegală şi netemeinică deoarece nu i s-a răspuns la cererea ce făcea obiectul judecăţii, că nu există dovada expedierii răspunsului ceea ce impune anularea hotărârii şi că, în mod greşit instanţa a dispus anularea recursului ca netimbrat şi nu suspendarea judecăţii acestuia până la soluţionarea cererii de strămutare.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 838/R-CONT a respins contestaţia în anulare formulată de S.I.C. împotriva deciziei nr. 599/R-CONT din 27 mai 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu Primăria comunei Livezi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în speţă, cazurile stipulate de art. 317 C. proc. civ. - lipsa de procedură şi încălcarea normelor de competenţă - nu au fost invocate de către contestator, deşi a indicat şi acest temei de drept (cu atât mai mult cu cât nici nu exista ipotezele avute în vedere de lege, Decizia fiind dată de instanţa competentă, la soluţionarea pricinii S.I.C. fiind legal citat), ceea ce atrage constatarea neîndeplinirii cerinţelor prevăzute de sus menţionatul articol de lege. Aceeaşi concluzie se impune şi în privinţa art. 318 C. proc. civ., pe de o parte pentru că nu s-a ajuns la examinarea motivelor de recurs, iar pe de altă parte nu se constată nici săvârşirea unei erori materiale formale, susţinerile contestatorului, privind nelegalitatea şi netemeinicia deciziei, exced cazurilor limitativ prevăzute pentru prezenta cale extraordinară de atac şi constituie practic un recurs la recurs, inadmisibil în legislaţia română.
Nu se poate susţine existenţa unei erori materiale determinate de faptul de a nu se fi observat că se impune suspendarea judecăţii întrucât, deşi s-a făcut dovada formulării unei cereri de strămutare şi faptul că instanţa supremă a dispus suspendarea judecăţii, o astfel de suspendare a dăinuit numai până la 7 aprilie 2009, când a fost soluţionată cererea de strămutare în sensul respingerii ei. In aceste condiţii este total lipsită de acoperire susţinerea din cererea de la fila 7, potrivit căreia s-ar fi admis cererea şi s-a dispus strămutarea pricinii la Curtea de Apel Braşov.
Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, s-a constatat că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., astfel că a fost respinsă contestaţia în anulare.
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, a declarat recurs S.I.C.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, verificând în prealabil regularitatea recursului, constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile legii, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".
De asemenea, prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. stipulează că „hotărârea dată în contestaţia în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
În cauză, hotărârea atacată cu contestaţie în anulare, respectiv Decizia nr. 599/R-CONT din 27 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, este o hotărâre pronunţată în recurs, cu caracter irevocabil potrivit dispoziţiilor art. 377 alin. 2 alin. (4) C. proc. civ.
Aşa fiind, şi cum în cauză hotărârea atacată este irevocabilă, văzând şi dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C. împotriva deciziei nr. 838/R-CONT din 9 septembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 606/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 960/2010. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
