ICCJ. Decizia nr. 1711/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1711/2011
Dosar nr. 10090/2/2009
Şedinţa publică de la 23 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 27 octombrie 2009, reclamantul P.G. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, solicitând anularea ordinului nr. 504 din 23 aprilie 2009 şi repunerea în drepturile deţinute anterior aplicării O.U.G. nr. 37/2009.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că a ocupat funcţia publică de conducere de inspector şef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă, post din care a fost eliberat prin actul administrativ atacat.
Reclamantul a precizat că prin măsura dispusă de pârât i-au fost încălcate drepturile şi interesele legitime, în condiţiile în care O.U.G. nr. 37/2009 a fost declarată neconstituţională şi ulterior, a fost abrogată.
Prin sentinţa civilă nr. 2307 din 12 mai 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârât şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul nu a respectat procedura administrativă prevăzută de art. 7 Legea nr. 554/2004, cererea adresată pârâtului în vederea revocării ordinului, formulată la aceeaşi dată cu cea a depunerii acţiunii la instanţă, neîndeplinind cerinţa textului.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul P.G., criticând-o pentru nelegalitate şi invocând prevederile art. 9 alin. (4) Legea nr. 554/2004, potrivit cărora nu este obligatorie efectuarea procedurii prealabile.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Astfel, instanţa de fond a soluţionat cauza, referindu-se la prevederile art. 7 Legea nr. 554/2004 care prevăd obligativitatea procedurii prealabile, fără a observa că în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 din acelaşi act normativ care reglementează acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului României, precum şi cererea de anulare a actelor administrative emise în baza acestora.
Potrivit art. 9 alin. (4) Legea nr. 554/2004, în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau a unei dispoziţii a acesteia, este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de 1 an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în M. Of..
Întrucât Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/2009 a fost constatată ca fiind neconstituţională prin decizia nr. 1257/2009 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 758/6.11.2009, instanţa de fond trebuia să constate incidenţa art. 9 alin. (4) Legea contenciosului administrativ şi să procedeze la soluţionarea cauzei pe fond.
În consecinţă, reţinând că reclamantul nu avea obligaţia de a îndeplini procedura administrativă prealabilă, Curtea va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de P.G. împotriva sentinţei nr. 2307 din 12 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1701/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 1737/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
