ICCJ. Decizia nr. 1842/2011. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 539/44/2010, reclamantul G.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.I. revocarea actului de constatare înregistrată sub nr. 7/11/2010 emisă la 31 martie 2010 motivat de faptul că acesta este netemeinic și nelegal.
în motivarea acțiunii s-a arătat că, la data de 8 ianuarie 2010, în cadrul S.A.N.I. s-a înregistrat sesizarea nr. 7/II/2010 prin care C.J.P. Vrancea prin directorul său coordonator a adus la cunoștință situația reclamantului G.C. care din luna mai 2009 și până în prezent exercita funcția de director coordonator al C.J.P. Vrancea și în aceiași perioadă exercita și funcția de consilier județean în cadrul C.J. Vrancea, astfel că s-a apreciat că în asemenea situații există o incompatibilitate în sensul prevederilor O.U.G. nr. 105/2009.
S-a mai susținut că actul atacat nu îndeplinește condițiile prevăzute imperativ de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 144/2007,art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001, temeiul de drept fiind incomplet, lipsind obiecțiunile și explicațiile persoanei la care se referă.
Totodată, a precizat reclamantul că actul atacat este netemeinic, acesta neaflându-se într-o stare de incompatibilitate datorită faptului că a deținut simultan funcția de director coordonator la C.J.P. Vrancea și cea de consilier județean în cadrul C.J. Vrancea având în vedere prevederile O.U.G. nr. 37/2009, Legii nr. 188/1999 și Legii nr. 53/2003 precum și prevederile Constituției și C.A.D.O.
Prin sentința nr. 153 din 3 iunie 2010, Curtea de Apel Galați a admis acțiunea formulată de reclamantul G.C., a anulat actul de constatare nr. 7/II/2010 întocmit de A.N.I. - I.I.
Pentru a pronunța această soluție, s-au reținut următoarele.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 144/2007, actul de constatare trebuie să cuprindă printre altele, obiecțiile și explicațiile persoanei la care se referă.
Analizând actul de constatare nr. 7/II/2010 întocmit de A.N.I., Curtea a constatat că acesta nu cuprinde aceste mențiuni prevăzute în mod obligatoriu de lege, necesare în vederea exercitării controlului judiciar, neputându-se verifica în concret apărările invocate de reclamant la momentul respectiv, în actul de constatare nefăcându-se nici o precizare cu privire la acest aspect.
în concluzie, Curtea a apreciat că actul atacat este lovit de nulitate.
împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs A.N.I.
în motivarea recursului său întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041C. proc. civ., pârâta A.N.I., a arătat, în esență, următoarele:
- Hotărârea este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Arată recurentul că reclamantul - intimat a fost înștiințat despre verificările efectuate, în temeiul art. 5 alin. (81) din Legea nr. 144/2007, înștiințare primită de reclamant la data de 23 februarie 2010.
Procesul - verbal de audiere, întocmit de inspecția de integritate consemnează numai starea de fapt în privința persoanei verificate și anume că a deținut funcția de director coordonator, nicidecum vreo obiecție a intimatului - reclamant. Aceste obiecțiuni nu au existat așa încât, actul de constatare nu a avut ce menționa.
Analizând cererea de recurs, normele legale incidente, prevăzute de art. 3041C. proc. civ., înalta Curte constată că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:
Prin Actul de constatare nr. 7/11/2010 emis, la data de 31 martie 2010, de către A.N.I. s-a concluzionat că reclamantul G.C. a încălcat prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, aflându-se în stare de incompatibilitate începând cu data de 26 mai 2009 până la data de 2 decembrie 2009, deoarece a deținut simultan funcția de director coordonator la C.J.P. Vrancea și cea de consilier județean în cadrul C.J. Vrancea.
Instanța de fond în mod eronat a apreciat că actul este lovit de nulitate, întrucât nu cuprinde mențiunile obligatorii privind obiecțiunile reclamantului și apărările concrete ale acestuia pentru a se putea exercita controlul judiciar .
Potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea A.N.I. "Actul de constatare trebuie să cuprindă data și locul întocmirii, numele, prenumele și calitatea celui care îl întocmește, numele, prenumele și alte date de identificare a persoanei la care se referă, obiecțiile și explicațiile acestora, numele, prenumele și calitatea persoanelor care asistă la constatare sau reprezintă persoana supusă verificării, obiecțiile și explicațiile acestora, descrierea amănunțită a celor constatate, precum și măsurile luate, mențiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale, semnătura celui care face constatarea și a celorlalte persoane prezente, după caz".
Rezultă din textul normativ invocat faptul că se menționează și obiecțiunile și explicațiile persoanei verificate, însă dacă acestea nu există, în mod firesc acestea nu se menționează în nota de constatare.
Reclamantul - intimat nu a pretins că s-ar fi apărat în vreun fel sau a dat explicații care nu au fost menționate în actul de constatare și nu poate exista în acest sens un control judiciar.
- Se reține că potrivit înscrisurilor depuse la dosar precum și propriile declarații ale reclamantului, așa cum rezultă din procesul - verbal de audiere că acesta a deținut începând cu data de 26 mai 2009 până la data de 2 decembrie 2009 simultan funcția de director coordonator la C.J.P. Vrancea cât și cea de consilier județean în cadrul C.J. Vrancea.
Potrivit art. 94 din Legea nr. 161/2003 (1)" Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică.
(2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;
- în ceea ce privește susținerea reclamantului că O.U.G. nr. 37/2009 a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 1629 din 3 decembrie 2009, se apreciază că nu această împrejurare nu este de natură a modifica "starea de incompatibilitate", arătată în actul de constatare.
Acest lucru este cu atât mai evident cu cât Ordinul prin care reclamantului i-a încetat contractul de management a fost suspendat prin sentința civilă nr. 244 din 10 noiembrie 2009 până la pronunțarea instanței de fond în dosarul nr. 1512/2009 al Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
Reclamantul în procesul - verbal de audiere, personal a consemnat că la data de 26 martie 2010, se afla în concediu medical, situație confirmată de angajatorul C.N.P.A.S., care a arătat că raportul de muncă respectiv contractul de management al reclamantului se prelungește cu perioada de concediu medical.
Numirea reclamantului în calitate de manager s-a făcut la data de 26 mai 2008, sub imperiul O.U.G. nr. 37/2009.
în ceea ce privește perioada 26 mai 2009 - 6 octombrie 2009, existau prevederile art. III alin. (9) din O.U.G. nr. 37/2009, în sensul că "persoanelor care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71, 79, 94 - 98 și 111 - 114 din Cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice.
Pentru perioada ulterioară datei de 6 octombrie 2009 până la 2 decembrie 2009 sub imperiul art. IV alin. (9) și (2) din O.U.G. nr. 105/2009 se prevede:
(9) Pe perioada executării contractului de management, persoanelor care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71, 79, art. 94 - art. 96 și art. 111 - art. 114 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice"
De asemenea, în conformitate cu art. 88 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă între altele cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau județean respectiv și al prefecturii din județul respectiv.
Rezultă din cele prezentate mai sus că reclamantul în calitate de director coordonator - manager al C.J.P. Vrancea în perioada 26 mai 2009 până la 2 decembrie 2009, se afla într-o stare de incompatibilitate deținând și calitatea de consilier județean în cadrul C.J. Vrancea, situație expres prevăzută de art. 94, alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
Concluzionând, s-a constatat deci că instanța de fond a făcut o greșită aplicare și interpretare a prevederilor legii, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică, care a atras incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că a fost admis recursul, modificată sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea reclamantului, ca nefondată.
← ICCJ. Decizia nr. 6156/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 767/2011. Contencios → |
---|