ICCJ. Decizia nr. 5231/2011. Contencios

Decizii ICCJ 2011 (Contencios administrativ)

I. Instanța de fond

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.D.S. a solicitat obligarea Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, iar Președintele acestei comisii să semneze certificatul doveditor preschimbat, conform Legii nr. 341/2004, pentru ca Secretariatul să fie în măsură a elibera acest certificat.

Totodată, a solicitat ca pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să fie obligat, în temeiul art. 10 alin. (4) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, să-i acorde Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite, iar ulterior să se continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor, conform art. 13 din aceleași Norme.

în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a participat la Revoluția din Decembrie 1989, dovada făcând-o cu documentele depuse la dosarul cauzei, pe care pârâtul nu le-a contestat, invocând adresa din 2009, prin care i s-a comunicat faptul că dosarul din 29 martie 2008 a fost analizat în Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, dar nu a fost trecut pe lista de propuneri de avizare favorabilă trimisă Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, motivându-se în mod netemeinic și nelegal că numele său nu apare în M. Of., prin care Președintele României a acordat Titlurile de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite.

2. Apărările pârâților

Prin întâmpinare, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității introducerii cererii și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală.

Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere faptul că aceasta este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

3. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 521 din 18 noiembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamant, a obligat pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să propună pârâtei Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 avizarea favorabilă a cererii privind acordarea titlului de "Luptător pentru Victoria Revoluției Române", să continue și să finalizeze procedura de preschimbare a certificatului doveditor.

Prin aceeași sentință, a obligat pârâta Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să analizeze propunerea Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și să semneze, prin intermediul președintelui Comisiei, certificatul doveditor preschimbat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, cu privire la excepțiile invocate,următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, prima instanță a reținut că potrivit H.G. nr. 1412/2004 Comisia are competența de a analiza dosarele și de a aviza propunerile de acordare a certificatului doveditor al calității de revoluționar, iar Secretariatul are competența de a propune Comisiei avizarea cererilor privind acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române, atribuții legale ce conferă pârâților calitate procesuală pasivă în cauză.

în ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, prima instanță a reținut că obiectul pricinii constă în refuzului nejustificat de a se emite certificatul constatator al calității reclamantului de revoluționar, caz în care, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.

în legătură cu excepția prematurității introducerii cererii, motivat de faptul ca acțiunea a fost introdusă fără respectarea îndeplinirii procedurii prealabile și înaintea termenului final de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, prima instanță a apreciat că termenul de preschimbare a certificatelor de revoluționar, prorogat succesiv până la 30 aprilie 2010 inclusiv, nu constituie un termen prohibitiv, înăuntrul căruia nu pot fi eliberate certificatele preschimbate, neexistând vreo dispoziție legală în acest sens, demersurile reclamantului pentru emiterea certificatului fiind efectuate în termen, întârzierea emiterii acestuia datorându-se autorităților publice investite cu competențe în această materie.

în fine, în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Secretariat, motivată tot de prorogarea termenului final de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar până la data de 30 aprilie 2010, prima instanță a reținut că nu poate fi primită, pentru aceleași considerente.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că refuzul pârâtului Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a face demersurile necesare pentru atribuirea Titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 este nejustificat.

Astfel, reclamantul nu se află în posesia titlului de luptător în revoluție, ca urmare a lipsei formularelor tipizate, potrivit conținutului adeverinței Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din Decembrie 1989, însă acesta a fost declarat Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și înregistrat în evidența Comisiei.

Pe de altă parte, art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 stabilește că pot solicita eliberarea unui nou tip de certificat și persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate, astfel că acțiunea s-a considerat întemeiată, cum s-a arătat anterior.

II. Instanța de recurs

1. Criticile pârâților

împotriva sentințe nr. 521 din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova au declarat recurs pârâții Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Recurenta-pârâtă Comisia Revoluționarilor din Decembrie 1989 a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, deoarece:

- nu are personalitate juridică, fiind un organ de lucru al Camerei Deputaților;

- nu poate fi reținut un refuz al acestei Comisii parlamentare de a preschimba certificatul doveditor al calității de revoluționar a reclamantului, deoarece Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, care este singura instituție abilitată cu verificare dosarelor depuse în vederea preschimbării certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, nu a propus dosarul reclamantului pentru acordarea avizului.

S-a învederat că s-a încheiat perioada de preschimbare a noilor tipuri de certificate, lista finală fiind publicată în M. Of. partea I nr. 467 bis/7.07.2010, iar de la această dată cei nemulțumiți puteau formula contestație la Comisia parlamentară în maxim 6 luni, conform art. 20 din H.G. nr. 1412/2004.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca netemeinică și nelegală.

Recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a criticat la rândul său sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că aceasta s-a dat cu încălcarea gravă a legii, solicitând admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 din C. proc. civ. și modificarea soluției, în sensul respingerii acțiunii, invocând în principal următoarele excepții:

- excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece potrivit prevederilor Legii nr. 314/2004 recurentul are competența să preschimbe numai certificatele eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, în perioada 1990-1997, nu să analizeze dosarele persoanelor care nu dețin nici o calitate în temeiul Legii nr. 42/1990, cu modificările ulterioare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 7 al Normelor de aplicare al Legii nr. 341/2004.

Recurentul a arătat că reclamantul nu deține titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, care nu putea fi eliberat decât prin Decret prezidențial , conform Legii nr. 341/2004 și Normelor de aplicarea a acesteia, în urma parcurgerii procedurii prevăzute de Legea nr. 42/1990, atribuții în acest sens având Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, reclamantului nefiindu-i recunoscută calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite, de către organele competente.

- excepția tardivității depunerii cererii s-a argumentat prin faptul că reclamantul se putea adresa Comisiei pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției, care avea competența să facă propuneri Președintelui României pentru acordarea titlului de Luptător în Revoluție, conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 566/1996, însă această comisie și-a încetat activitatea în luna mai 1997, ca și Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, fiind depășit cu mult termenul de contestație la ultimile liste cu propuneri de acordare a titlului, publicate în M. Of., în baza art. 5 din Legea nr. 42/1990 completată prin O.U.G. nr. 184/1999;

- s-a invocat și excepția lipsei calității procesual pasive, deoarece titlul de luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Luptător Remarcat pentru Fapte Deosebite îl atribuie Președintele României prin Decret prezidențial, conform Legii nr. 311/2004, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor având competența de a face numai propuneri în acest sens, cu avizul Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989;

- recurentul a ridicat și excepția lipsei procedurii prealabile speciale instituită de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, coroborat cu art. 109 alin. (2) din C. proc. civ., întrucât reclamantul, înaintea sesizării instanței de judecată trebuia să se adreseze Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Recurentul a arătat că și pe fond acțiunea reclamantului nu era întemeiată, deoarece reclamantul nu a deținut documentele prevăzute de lege pentru acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat pentru Fapte Deosebite, acesta fiind motivul pentru care Comisia nu i-a acordat titlul solicitat .

Recurentul a susținut că acțiunea reclamantului se identifică cu cea a altor persoane, care s-au adresat aceleiași instanțe, cu aceleași date, numere de adrese și adeverințe pretins emise de recurent, intenția acestora fiind de a induce în eroare instanța de judecată.

Astfel, la nr. XX din 2008 sub care reclamantul susține că a primit o adeverință din partea recurentului ce atesta că dosarul său este complet, figurează înregistrată o solicitare de adeverință pentru Casa de Pensii a numitei D.M., iar numărul indicat pentru o adeverință pretins eliberată de Comisia pentru Cinstirea și sprijinirea Eroilor din Decembrie 1989 este același cu cel de care s-a prevalat o altă persoană numită A.O.D., într-un alt dosar soluționat în același mod de Curtea de Apel Craiova.

S-a arătat că nr. YY din 4 februarie 2009 sub care este înregistrată adresa prin care s-a susținut că recurentul i-a refuzat emiterea certificatului de Revoluționar preschimbat nu aparține instituției recurente, în registrul de intrări, ieșiri al acesteia, figurând la acest număr o cerere de deschidere de credite, instanța de fond soluționând cauza în baza unor înscrisuri neverificate.

Recurentul a arătat că intimatul, reclamant M.D.S. a depus cerere cu documente anexe pentru preschimbarea certificatului de Revoluționar la sediul recurentului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, înscrisurile fiind înregistrate în registrul special de evidență ca dosar de preschimbare cu nr. 21500.

în urma verificării bazei de date a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române, în temeiul Legii nr. 42/1990, nefiind emis Decret prezidențial în acest sens și neexistând nici un dosar pe numele reclamantului la Comisia pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, iar bonul de înregistrare trebuia însoțit de o adeverință de confirmare a titlului acordat în baza Legii nr. 42/1990.

Chiar dacă reclamantul s-ar fi adresat Comisiei pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, aceasta a considerat că nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru atribuirea titlului, dovadă în acest sens constituind-o lipsa hotărârii Comisiei, a certificatului doveditor sau a brevetului, dar și lipsa adeverinței, iar dacă i s-ar fi eliberat o adeverință, dar nu și certificat, din lipsa tipizatelor, acesta ar fi fost trecut pe lista beneficiarilor publicată în M. Of.

A concluzionat recurentul că singura solicitare reală a intimatului-reclamant este aceea a preschimbării unui certificat inexistent, motiv pentru care dosarul acestuia de preschimbare a fost respins în ședința Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 15 aprilie 2010, datorită neîndeplinirii criteriilor prevăzute de art. 124din H.G. 1707/2006, de modificare și completare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, respectiv a lipsei copiei de pe certificatul doveditor al titlului acordat și de pe Brevetul de a atestare a titlului.

Recurentul a arătat că instanța de fond s-a substituit Comisiei competente, a făcut să retroactiveze Legea nr. 42/1990, care a fost abrogată prin art. 17 din Legea nr. 341/2004 și Legea nr. 30/1996, s-a interpus în locul Comisiei pentru Cinstirea și Sprijinirea eroilor revoluției din 1989, al cărui exercițiu a încetat la 13 mai 1997, instanța în mod greșit a analizat dosarul, a admis solicitarea reclamantului și a decis în locul Președintelui României să acorde acestuia titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, interpretând și aplicând greșit prevederile art. 10 alin. (4) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii uneia dintre excepțiile invocate, iar în subsidiar, ca nefondată.

2. Apărările intimatului-reclamant

Intimatul-reclamant M.D.S., prin apărătorul său și prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

3. Considerentele înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului precum și de dispozițiile legale incidente, înalta Curte reține următoarele, cu privire la ambele recursuri, care vor fi analizate împreună:

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurenta-pârâtă Comisia Revoluționarilor din Decembrie 1989 este nefondată, în privința lipsei personalității juridice invocată de recurentă, deoarece în litigiile de contencios administrativ nu are relevanță existența personalității juridice, pârâții putând oricum sta în proces chiar în lipsa acesteia, conform art. 41 alin. (2) din C. proc. civ., relevantă fiind însă capacitatea administrativă, constând în aptitudinea de a realiza prerogative de putere publică, prin emiterea unor acte administrative.

în raport cu primul capăt de cerere din acțiunea introductivă prin care s-a solicitat obligarea recurentei de a aviza favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor privind eliberarea certificatului doveditor preschimbat, conform Legii nr. 341/2004, ținând cont de dispozițiile art. 5 alin. (3) și (5) din acest act normativ, în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentă.

Nefondată este și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, față de obiectul celui de al doilea capăt de cerere din acțiune, care privește obligarea acestei instituții de a acorda intimatului - reclamant titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 și față de atribuțiile ce revin recurentului, în acest domeniu, conform art. 4 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.

Excepția inadmisibilității acțiunii a fost invocată de recurentul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor întrucât nu poate fi obligat la eliberarea certificatelor doveditoare preschimbate, pentru dosarele incomplete sau asupra cărora planează suspiciuni, ori acestea sunt motive care vizează fondul cauzei, nejustificând excepția ridicată și această critică formulată de recurent fiind, în concluzie, nefondată.

Nici motivul de recurs ce vizează soluționarea pretins greșită a excepției tardivității acțiunii nu este fondat, fiind respectat termenul de 6 luni de sesizare a instanței , față de data la care intimatul-reclamant a primit răspuns solicitărilor sale, conform adresei din 2009, acțiunea fiind înregistrată la 8 aprilie 2010 la Curtea de Apel Craiova, cu respectarea termenului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Nefondată este și critica ce privește neîndeplinirea procedurii prealabile speciale, conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 coroborat cu art. 19 și 20 din Normele Metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, deoarece intimatul-reclamant a investit instanța cu examinarea unui pretins refuz nejustificat de a-i se soluționa o cerere considerată legitimă.

Toate celelalte argumente prezentate de recurenți, care vizează problema de fond, urmează a fi analizate în continuare.

Situația de fapt

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul M.D.S. a solicitat obligarea pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să avizeze favorabil propunerea pârâtului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, iar Președintele Comisiei să-i semneze certificatul doveditor preschimbat, iar pârâtul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor să-i acorde titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite.

în motivare s-a arătat că prin adresa din 2008 pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor i-a comunicat că dosarul său a fost analizat și este complet din punct de vedere tehnic, dar nu a fost trimis spre avizare Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 deoarece nu există un Decret al Președintelui României, publicat în M. Of., prin care să i se fi acordat reclamantului titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite, susținerile pârâtului nefiind reale, deoarece figurează în M. Of. nr. 100bis/2002 și în Decretul Președintelui României nr. 37/2000.

în aceeași acțiune s-a mai arătat că printr-o adeverință (fără număr și dată) Comisia pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 a confirmat că la 18 mai 1996, dosarul reclamantului a fost înregistrat la nr. x, însă nu i s-a eliberat certificat tipizat datorită lipsei formularelor.

Prima instanță a admis acțiunea reclamantului, considerând că dosarul a fost analizat deja de Comisia pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, care l-a declarat Luptător pentru Fapte Deosebite, însă nu i s-a eliberat titlul, din lipsa exemplarelor tipizate, astfel încât, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 și competența celor doi pârâți stabilită prin același act normativ, s-a apreciat ca nejustificat refuzul pârâților de continuare a procedurii de preschimbare a certificatului reclamantului.

Potrivit dispozițiilor art. 1169 din C. civ. oricine face o alegație în fața instanței este dator să o dovedească, simplele afirmații ale părților din proces nefiind suficiente pentru admiterea unei cereri de chemare în judecată.

Analizând materialului probator administrat în cauză, inclusiv înscrisurile noi depuse de recurenta Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, înalta Curte a constatat că intimatul-reclamant nu a făcut dovada că îndeplinește condițiile pentru preschimbarea certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989

Dispoziții legale incidente

Legea nr. 341/2004

Art. 9 alin. (1): "Certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), alin. (4) și alin. (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi, precum și președinții organizațiilor nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și avizate de Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor doveditoare, preschimbate conform alin. (1)".

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004:

Art. 11- "în înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile folosite au următoarea semnificație:

a) certificatul doveditor este noul tip de certificat, preschimbat în baza Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin care se reconfirmă titlurile și calitățile atribuite în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b) titlul este atestarea înscrisă în certificatul preschimbat și poate fi: Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Rănit; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Reținut; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite; Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989;

Art. 7 alin. (1) în înțelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990-1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar.

Art. 10 alin. (4) Pot solicita eliberarea noului tip de certificat și persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate. în vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanții vor depune la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie".

Din analiza prevederilor legale relevante susmenționate, rezultă cu claritate că operațiunea de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite privea persoanele care aveau deja certificate doveditoare eliberate în baza Legii nr. 42/1990 sau cele care, din motive obiective, enumerate a art. 10 alin. (31), alin. (32) și alin. (4), respectiv lipsa formularelor tipizate, nu dispuneau de un asemenea certificat, dar care depuseseră documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989.

Intimatul-reclamant a pretins că a înregistrat dosarul său, cu actele doveditoare necesare eliberării certificatului de Luptător în Revoluție din 18 mai 1996, conform adeverinței fără număr eliberată de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din Decembrie 1989 depusă la dosar fond, același număr de adeverință fiind invocat de o altă persoană, A.O.D. într-o speță identică, soluționată în același mod de Curtea de Apel Craiova prin sentința nr. 393 din 22 ianuarie 2010.

Acest fapt la care se adaogă greșeala evidentă existentă chiar în antetul Comisiei, din adeverința de la dosar fond ("pentru spriminirea eroilor" în loc de "sprijinirea eroilor"), sunt de natură să creeze o serioasă îndoială în privința valabilității și autenticității acestui înscris.

Mențiunea din conținutul adeverinței, că în aceeași zi s-a depus dosarul, că "a fost susținut în fața comisiei" și că "a fost declarat Luptător pentru fapte deosebite" la aceeași dată, creează serioase îndoieli cu privire la autenticitatea acestor înscrisuri.

Conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 566/96 activitatea Comisiei în ședința plenară se desfășura numai în anumite zile de marți, miercuri și joi, celelalte zile fiind afectate studierii dosarelor, art. 30 din H.G. nr. 566/96, discutarea dosarelor se făcea pe orașe, grupat pe asociațiile de revoluționari care au dat recomandarea, potrivit art. 2 din Legea nr. 42/1990, la discuții putea fi invitat reprezentantul asociației și nicidecum persoana interesată, dezbaterile și rezultatul votului se consemnau în stenograme, pentru fiecare caz emițându-se o decizie de admitere sau respingere, conform art. 34,art. 35 din H.G. nr. 56/1996.

Prin urmare, cele consemnate în adeverința de la dosar fond contravin Regulamentului de Organizare și Funcționare Comisiei, mai ales că data de 18 mai 1996 când s-a confirmat "prezentarea și susținerea" și abia după aceea "înregistrarea" dosarului intimatului (această ordine nefirească a operațiunilor rezultând din conținutul adeverinței de la dosar) era într-o zi de sâmbătă, zi nelucrătoare.

Intimatul a depus la dosar o adeverință eliberată de recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, prin care se atestă că dosarul său pentru preschimbarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite este înregistrat in 2008, însă recurentul neagă emiterea acestei adrese, întrucât la numărul de ordine al acestui înscris din 4 februarie 2009 din Registrul intrări-ieșiri al instituției recurente figurează înregistrată o cerere de deschidere de credite pentru luna februarie, așa cum rezultă din copia extrasă a registrului de intrare-ieșire, iar la nr. XX cu care reclamantul susține că i-ar fi fost transmisă o adresă din partea Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, prin care i se comunica că dosarul său ar fi complet, figurează înregistrată o solicitare a d-nei D.M., de eliberare a unei adeverințe pentru Casa de Pensii, așa cum rezultă din copia extras a registrului de intrare-ieșire.

Nereale sunt și susținerile intimatului-reclamant privind publicarea eronată a numelui său în Decretul Președintelui României nr. 37/2000 și în M. Of. nr. 100bis/2000, deoarece la poziția din lista publicată în Monitorul menționat anterior figurează o altă persoană M.V., care a obținut Certificat și apoi Titlu de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989.

Niciunul dintre recurenți nu recunoaște că există un dosar întocmit potrivit prevederilor legale, care să fi îndreptățit intimatul să i se atribuie certificatul de "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 Remarcat pentru Fapte Deosebite" și ulterior să solicite preschimbarea acestuia .

Pentru dosarele analizate de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, considerate a îndeplini condițiile prevăzute de Legea nr. 42/1990, dar pentru care nu au mai existat certificate tipizate, s-au emis adeverințe prin care s-a atestat calitatea de Luptător în Revoluție a persoanei interesate și după data încetării activității acestei Comisii, 13 mai 1997.

Prin O.U.G. nr. 184/1999 a fost abilitat recurentul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor să facă propuneri Președintelui României pentru acordarea, prin decret, a titlurilor și brevetelor respective, numai pentru solicitanții avizați favorabil de această Comisie, care au primit adeverințe de atestare a titlului și au dovedit că au depus la Comisie cererile și dosarele ce-i îndreptățesc să obțină acest titlu, propuneri ce puteau fi contestate în termen de 10 zile de la publicarea listei în M. Of.

Intimatul-reclamant M.D.S. nu a dovedit că dosarul său a făcut obiectul analizei Comisiei și că aceasta a decis acordarea titlului solicitat, (documentele depuse în acest sens fiind neconcludente și contrazise de înscrisurile noi depuse în recurs de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor) pe numele intimatului nefiind emis și publicat Decretul prezidențial privind acordarea titlului de Luptător în Revoluție, motiv pentru care dosarul intimatului de preschimbare, analizat în ședința Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 15 aprilie 2010 a fost respins, datorită neîndeplinirii criteriilor prevăzute de art. 12 alin. (4) din H.G. nr. 1707/2006, prin care s-au modificat și completat Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 41/2004, lipsind copia certificatului doveditor al titlului acordat și copia după Brevetul de atestare a titlului.

Se constată că în mod corect pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a refuzat preschimbarea unui certificat care nu a fost emis și eliberarea unui titlu cu încălcarea procedurii speciale prevăzută de Legea nr. 42/1990, Legea nr. 341/2004, H.G. nr. 566/1996 și H.G. nr. 1412/2004, nefiind în nici un caz vorba de refuzul nejustificat de a soluționa o cerere legitimă, în sensul art. 1 și art. 2 alin. (1) lit. i) sau art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci dimpotrivă, de respectarea dispozițiilor legale.

Nici recurenta-pârâtă Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu poate fi obligată să avizeze favorabil o propunere a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor pe care acesta în mod justificat nu a înaintat-o, așa cum deja s-a arătat și nici să preschimbe un certificat cu încălcarea dispozițiilor legale.

4. Soluția instanței de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 din C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, înalta Curte a admis recursurile și a modificat în tot sentința în sensul că a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

← ICCJ. Decizia nr. 5699/2011. Contencios  ICCJ. Decizia nr. 5669/2011. Contencios →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5231/2011. Contencios