ICCJ. Decizia nr. 588/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 588/2011
Dosar nr. 326/54/2010
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin Decizia nr. 669 din 17 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de P.D.G.V. prin procurator P.D.N. împotriva deciziei nr. 396 din 28 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 4155/101/2008.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 396 din 28 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 4155/101/2008 a fost respins recursul declarat de reclamanta P.D.G.V., în contradictoriu cu pârâţii Primarul comunei Burila Mare, Şeful de Post al Poliţiei comunei Burila Mare, C.S. şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie al Judeţului Mehedinţi.
Împotriva acestei decizii a declarat contestaţie în anulare P.D.G.V. invocând în drept incidenţa dispoziţiilor art. 317 alin. (2) , art. 318 alin. (1) şi art. 319 alin. (1), (2) C. proc. civ.
Examinând contestaţia prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a motivelor invocate instanţa, sesizată cu contestaţia în anulare formulată, a reţinut că numai motivele invocate privind eroarea materială şi omisiunea cercetării unui motiv de casare se încadrează formal în cele strict şi limitativ prevăzute de textele de lege menţionate.
Instanţa a reţinut că nu au fost precizate de contestatoare în concret erorile materiale existente şi nu face referire asupra căror date poartă această eroare concluzionând că nu se invocă o greşeală materială în sensul avut în vedere de legiuitor.
În ce priveşte omisiunea de a cerceta un motiv de casare, instanţa constată că nu se identifică concret motivul necercetat, făcându-se trimitere la criticile anterioare din contestaţie ce au caracter general.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând soluţia instanţei ca netemeinică şi nelegală.
Recurenta a arătat că motivele de recurs privesc în principal lipsa de procedură din dosar, a invocat excepţia de netimbrare şi excepţia lipsei de interes, precizând că instanţele nu au avut un rol activ în soluţionarea cauzei, căci nu au dispus probe suficiente şi complete pentru stabilirea unei situaţii de fapt şi de drept reale.
Înalta Curte sesizată cu cererea de recurs de faţă şi procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
În conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, în prezent sunt instituţionalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătoreşti, şi anume, apelul, recursul, contestaţia în anulare, revizuirea şi recursul în interesul legii.
Codul de procedură civilă reglementează în Titlul V - Capitolul I, recursul (art. 299-316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului.
Conform dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului.
Înalta Curte, văzând actele şi lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunţată într-o contestaţie în anulare, irevocabilă, întrucât a fost formulată împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs.
Văzând şi dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca inadmisibil, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de P.D.G.V. prin procurator P.D.N. împotriva deciziei nr. 669 din 17 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 578/2011. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 594/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
