ICCJ. Decizia nr. 1027/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1027/2012
Dosar nr. 121/39/2011
Şedinţa publică de la 24 februarie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată sub nr. 121/39/2011 din 17 februarie 2011 la Curtea de Apel Suceava, reclamantul S.I. a chemat în judecată pârâţii Biroul Teritorial pentru cetăţenie Suceava şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie Bucureşti, solicitând obligarea Biroului Teritorial pentru Cetăţenie Suceava să răspundă la cerere a reclamantului, să achite despăgubirile morale în valoarea de 1 RON pentru refuzul de a comunica informaţiile solicitate; să expedieze dosarul de cetăţenie către Comisia Pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, iar Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie să fie obligată să dispună Preşedintelui Comisiei pentru Cetăţenie să emită rezoluţia conform art. 16 din Legea nr. 21/1991 prin care să solicite informaţii de la autorităţile avizatoare cu stabilirea unui termen limită de răspuns, care să nu depăşească termenul de 5 luni de la înregistrare; să solicite completarea dosarului de cetăţenie, dacă e cazul şi să fixeze termenul la care cererea reclamantului să fie dezbătută în şedinţa Comisiei pentru Cetăţenie, fără depăşirea termenului legal de 5 luni de la înregistrare.
2.Hotărârea Curţii de Apel Suceava
Prin sentinţa nr. 271 din 9 septembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei, văzând că atât domiciliul ales al reclamantului cât şi al pârâtului Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sunt în Bucureşti.
În ceea ce priveşte capătul de cerere formulat în contradictoriu Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava, instanţa a apreciat că acest capăt de cerere este accesoriu cererii principale, ce are ca pârâtă Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie Bucureşti, operând prorogarea legală de competenţă potrivit dispoziţiilor art. 17 C. proc. civ.
3. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti
Prin sentinţa nr. 6794 din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava. Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că sediul pârâtului Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava se află în municipiul Suceava şi, ca urmare, în raport de dispoziţiile art. 12 C. proc. civ., conform cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Suceava, fiind instanţa aleasă de reclamant.
Pe de altă parte, instanţa a constatat că în speţă sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 17 C. proc. civ. în condiţiile în care capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie să dispună preşedintelui comisiei pentru cetăţenie să emită rezoluţia prevăzută de art. 16 din Legea nr. 21/1991 este evident accesoriu în raport cu cel formulat în contradictoriu cu pârâtul Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava, privind obligarea de a expedia dosarul de cetăţenie către pârâta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, constatând că instanţa competentă să judece cererea principală este deci Curtea de Apel Suceava.
Susţinerile pârâtei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie privind lipsa capacităţii procesuale a pârâtului Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava nu au relevanţă, în opinia Curţii, în ceea ce priveşte problema competenţei; instanţa competentă urmează a examina aspectul existenţei capacităţii procesuale a pârâtului menţionat.
II.Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Sesizată în condiţiile art. 22 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului constată că instanţa competentă să soluţioneze pricina este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată pe rolul Curţii de Apel Suceava reclamantul S.I. a chemat în judecată iniţial Biroul Teritorial pentru Cetăţenie din oraşul Suceava, solicitând în principal să se constate refuzul de soluţionare a cererii având ca obiect redobândirea cetăţeniei române conform Legii nr. 21/1991 modificată şi completată.
La data de 10 mai 2011, reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată solicitând ca în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Română pentru Cetăţenie să se deruleze procedura prevăzută de legea cetăţeniei române cu care a sesizat această autoritate cu petiţia din 13 octombrie 2010 şi căruia i s-a răspuns cu adresa din 05 noiembrie 2010 în condiţiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002.
În cauză reclamantul a sesizat iniţial Curtea de Apel Suceava deoarece a chemat în judecată Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava, iar ulterior a modificat şi completat acţiunea prin introducerea în cauză a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, astfel că în cauză devin incidente prevederile art. 19 din Legea nr. 21/1991.
Este adevărat că potrivit art. 12 din C. proc. civ. „reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente”, însă în cauză nu a operat o alegere în privinţa instanţei competente să soluţioneze cererea, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Suceava în raport de pârâta chemata în judecată.
Mai mult reclamantul nu face dovada domiciliului în raza Curţii de Apel Suceava şi a solicitat ca actele de procedură să îi fie comunicate la domiciliul ales din Bucureşti. Capătul de cerere principal care atrage competenţa de soluţionare a cererii conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este formulat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Pentru Cetăţenie cu sediul în Bucureşti care în baza art. 19 din Legea nr. 21/1991 prin Preşedinte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege emite ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.
În cauză capătul de cerere accesoriu care are ca pârât Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava, urmează a fi soluţionat în conformitate cu art. 17 C. proc. civ. prin prorogare legală de competenţă, fiind în căderea instanţei competente să judece cererea principală.
În consecinţă, în baza art. 22 alin. (5) din C. proc. civ., se va reţine că, în speţă, competenţa soluţionării cauzei aparţine Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe S.I. prin procurator S.V. şi Biroul Teritorial pentru Cetăţenie Suceava, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 5288/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 5465/2012. Contencios → |
---|