ICCJ. Decizia nr. 1488/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1488/2012
Dosar nr. 567/45/2010
Şedinţa publică de la 20 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 11 octombrie 2010 Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 1933/2010, emis de Ministrul Finanţelor Publice, cerere formulată de reclamanta Universitatea de Medicină şi farmacie ”G.T.P.” Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie ”G.T.P.” Iaşi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
La termenul din 11 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că niciuna dintre părţi nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii, deşi procedura de citare a fost legal îndeplinită, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că în termen de un an de la suspendare niciuna dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, din oficiu, în condiţiile prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.: „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an”, iar potrivit art. 249 C. proc. civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes”.
Cum, în speţă, de la data suspendării cauzei şi până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor şi având în vedere că nu s-au îndeplinit niciun fel de acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din acelaşi cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „G.T.P.” Iaşi împotriva Încheierii din 11 octombrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1487/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1498/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
