ICCJ. Decizia nr. 1498/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1498/2012
Dosar nr. 472/54/2011
Şedinţa publică de la 21 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 11 ianuarie 2011, reclamanta SC R. SA a solicitat în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, anularea parţială a Deciziei de impunere nr. 1184 din 31 decembrie 2009 şi a Deciziei nr. 205 din 12 iulie 2010 prin care s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare de 367.430 RON, reprezentând impozit pe venituri din dividende şi majorări de întârziere.
În şedinţa publică din 17 februarie 2011, Tribunalul Dolj, învestit cu judecarea acţiunii a dispus sesizarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate invocate de reclamantă, privind dispoziţiile pct. 222 alin. (4) din Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1752/2005, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2374/2007.
Această din urmă instanţă a pronunţat Sentinţa nr. 439 din 5 octombrie 2011 prin care a admis excepţia şi a constatat nelegalitatea prevederilor pct. 222 alin. (4) din Ordinul nr. 1752/2005, modificat prin Ordinul nr. 2374/2007.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că, în urma completării aduse prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2374/2007 s-a stabilit că „entităţile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate în contabilitate cu privire la repartizarea profitului”.
Instanţa a constatat că reglementarea acestei restricţii contravine prevederilor actului normativ cu putere superioară în executarea căruia a fost emis ordinul, Legea contabilităţii nr. 82/1991, fiind contrară şi dispoziţiilor cuprinse în Directivele IV şi VII ale Comunităţilor Economice Europene.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâţii au arătat că Ordinul nr. 1752/2005 prin care au fost aprobate reglementările contabile conforme cu directivele europene, a fost emis în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, potrivit căruia Ministerul Finanţelor Publice elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul contabilităţii.
Pârâţii au mai învederat că dispoziţiile de modificare a ordinului atacate pe calea excepţiei de nelegalitate nu contravin prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 şi nici Directivelor Comunităţilor Economice Europene indicate întrucât ordinele nu au fost emise în executarea Legii nr. 82/1991 care nu conţine prevederi limitative care ar trebui respectate de actele normative cu forţă juridică inferioară.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, prin Ordinul nr. 1752/2005 au fost aprobate reglementările contabile conforme cu directivele europene, aplicabile persoanelor juridice prevăzute de Legea nr. 82/1991, iar prin Ordinul nr. 2374/2007 s-au adus modificări şi completări actului administrativ iniţial şi reglementărilor contabile conforme.
S-a prevăzut astfel la pct. 222 alin. (4) din reglementările contabile că evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii. S-a stabilit de asemenea, că entităţile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea profitului.
În cauză, instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat nelegalitatea tezei a II-a a dispoziţiilor pct. 222 alin. (4), reglementările contabile europene, aplicabile de la 1 ianuarie 2006 neconţinând o asemenea interdicţie, după cum nici Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale nu interzice posibilitatea ca prin hotărârea adunării generale a acţionarilor să se revină asupra reorganizării profitului, condiţionat de respectarea cerinţei publicităţii pentru a nu fi afectate interesele creditorilor.
De menţionat că prin Ordinul nr. 3055/2009, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010, a fost abrogat Ordinul nr. 1752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, aprobându-se reglementările contabile conform cu directivele europene, noul act normativ nemaiconţinând interdicţia revenirii asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea profitului.
În raport de cele expuse mai sus, criticile aduse sentinţei fiind neîntemeiate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în nume propriu precum şi în numele Ministerului Finanţelor Publice împotriva Sentinţei nr. 439 din 5 octombrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1488/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1501/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
