ICCJ. Decizia nr. 1523/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1523/2012
Dosar nr. 2695/54/2010
Şedinţa publică de la 21 martie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul N.C. a solicitat obligarea Preşedintelui Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 să-i semneze certificatul doveditor, preschimbat conform prevederilor Legii nr. 341/2004, pentru ca S.S.P.R. să fie în măsură a i-l elibera. De asemenea a solicitat obligarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 la acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Remarcat prin Fapte Deosebite, urmând ca apoi să se continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor conform prevederilor art. 13 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 şi a Legii nr. 341/2004.
Prin Întâmpinarea formulată de pârâtul Secretariatul de Stat a fost invocată excepţia lipsei procedurii prealabile, a prematurităţii şi a inadmisibilităţii cererii.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţa nr. 150 din 21 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova au fost respinse excepţiile invocate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul N.C. în contradictoriu cu pârâţii Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în sensul că a fost obligat pârâtul S.S.P.R. să trimită în vederea avizării şi semnării certificatul emis pe numele reclamantului către pârâtul C.P.R.D.
De asemenea, instanţa a dispus obligarea pârâtului C.P.R.D. să se pronunţe asupra avizării certificatului şi să restituie dosarul către pârâtul S.S.P.R. în vederea continuării procedurii prevăzute de lege.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei în raport de petitul acţiunii având ca obiect obligarea Preşedintelui Comisiei de a semna Certificatul preschimbat, conform Legii nr. 341/2004, nu este fondată, întrucât pârâtul are atribuţii potrivit legii, de a elibera şi semna acest certificat, ceea ce-i conferă calitate procesuală pasivă, existând identitate între persoana pârâtului şi cel ce ar putea fi obligat în cadrul raportului juridic dedus judecăţii. Nu are relevanţă personalitatea juridică în materia contenciosului administrativ, ci capacitatea de a emite un act administrativ în sensul art. 2 din Legea nr. 554/2004, conform atribuţiilor conferite de lege.
Instanţa de fond a constatat că sunt neîntemeiate şi excepţiile privind lipsa procedurii prealabile şi implicit a prematurităţii acţiunii, întrucât reclamantul a ataşat proba parcurgerii recursului graţios. De asemenea, instanţa a reţinut că obiectul cauzei îl formează constatarea ca nejustificat a refuzului de a se emite certificatul constatator al calităţii de revoluţionar, ipoteză în care, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul Secretariatul de Stat, motivată de faptul că nu s-ar fi formulat contestaţia prevăzută de H.G. nr. 1412/2004 la Comisia Parlamentară, instanţa a reţinut că este neîntemeiată, întrucât excepţia ar putea fi invocată eventual de această parte, raportat la procedura desfăşurată în legătură exclusivă cu acest pârât.
Pe fondul cauzei, Curtea a reţinut că reclamatul a participat la Revoluţia din Decembrie 1989 şi a depus întreaga documentaţie pentru obţinerea Certificatului de Luptător în Revoluţia din Decembrie 1989 Remarcat prin Fapte Deosebite.
Adeverinţa eliberată de pârâtul Comisia Parlamentară confirmă faptul că dosarul a fost discutat în comisie, în termenul legal, însă nu a fost eliberat certificat tipizat din lipsă de formulare.
Reclamantul a formulat contestaţie faţă de certificatul de Participant la Revoluţie, care a fost admisă, fiind publicat în M.O. numele eronat al reclamantului, însă în urma reanalizării s–a acordat Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Remarcat pentru Fapte Deosebite, iar până în prezent nu a fost transmis dosarul spre avizare Comisiei Parlamentare şi apoi de semnare a Certificatului.
Instanţa a reţinut că reclamantul a făcut în termen demersurile legale pentru emiterea certificatului, iar întârzierea emiterii acestuia se datorează autorităţilor publice învestite cu competenţe în această materie.
Faptul că reclamantul nu se află în posesia titlului de luptător în revoluţie se datorează lipsei formularelor tipizate, potrivit conţinutului adeverinţei Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din Decembrie 1989, însă acesta a fost declarat Luptător Remarcat Prin Fapte Deosebite şi înregistrat în evidenţa Comisiei.
Instanţa de fond a reţinut că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 conform cărora pot solicita eliberarea unui nou tip de certificat şi persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.
3. Recursurile declarate de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989
Recurenta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, arătând că în conformitate cu dispoziţiile legale se procedează la preschimbarea certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar obţinute conform Legii nr. 42/1990, numai în situaţia în care dosarul conţine toate elementele necesare preschimbării, iar reclamantul nu a făcut dovada existenţei certificatului în discuţie.
Recurenta a arătat că dosarul intimatului-reclamant a fost transmis Comisiei Parlamentare de către S.S.P.R. cu propunerea pentru acordarea avizului, însă membrii comisiei au analizat dosarul transmis şi au constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru preschimbarea certificatului, având în vedere că i-a fost acordată calitatea onorifică de participant la revoluţia din decembrie 1989 şi nu de remarcat prin fapte deosebite în victoria revoluţiei.
De asemenea, recurenta a arătat faptul că a fost încheiată perioada de preschimbare a noilor certificate, fiind publicată lista finală în M.O. nr. 467 bis din 7 iulie 2010 şi de la această dată curge termenul pentru contestarea nepreschimbării certificatelor la Comisia Parlamentară şi numai în situaţia în care reclamantul este nemulţumit de decizia comisiei, se poate adresa instanţei de judecată.
Recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, invocând excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia prematurităţii acţiunii şi a inadmisibilităţii.
S-a arătat faptul că, în conformitate cu dispoziţiile legale, persoanele nemulţumite de nepreschimbarea certificatului doveditor pot face contestaţie la Comisia Parlamentară, în termen de maxim 6 luni de la data publicării în MO a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004.
Astfel, s-a susţinut că numai după parcurgerea acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestaţiei, solicitanţii cărora nu li s-a preschimbat certificatul doveditor, se pot adresa instanţei de judecată.
S-a susţinut că procedura instituită de dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 este o procedură instituită printr-o lege specială, ce are valoarea unei norme speciale ce derogă de la norma generală.
Cu privire la excepţia prematurităţii acţiunii, recurentul a apreciat că reclamantul avea deschisă calea acţiunii în faţa instanţelor judecătoreşti după parcurgerea etapelor pe cale administrativă, inclusiv a procedurii prealabile speciale, care trebuia exercitată până la data de 7 ianuarie 2011.
În ceea ce priveşte excepţia de inadmisibilitate a acţiunii introductive, recurentul a arătat că a fost prorogat termenul final de preschimbare a certificatelor doveditoare de revoluţionar până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv. S-a precizat că S.S.P.R. are competenţa doar să preschimbe certificatele doveditoare care au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, în perioada 1990-1997.
Astfel, recurentul a apreciat că este inadmisibilă solicitarea reclamantului de eliberare a certificatului doveditor al calităţii de revoluţionar în temeiul Legii nr. 341/2004, în condiţiile în care reclamantului nu i-a fost recunoscută în temeiul Legii nr. 42/1990 calitatea de luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989 şi nu i-a fost conferit prin decret prezidenţial, titlul de luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989.
Recurentul a arătat că reclamantul este numai beneficiarul unui certificat de participant la revoluţie şi a solicitat, prin cererea depusă la S.S.P.R., preschimbarea acestui tip de certificat în care are calitatea de participant, iar nu acordarea de noi titluri sau calităţi de revoluţionar.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
Cu privire la excepţiile invocate de recurenţi prin motivele de recurs formulate, Înalta Curte a constatat că acestea au fost corect soluţionate de instanţa de fond, care a răspuns punctual la excepţiile invocate, motiv pentru care Înalta Curte menţine motivarea acestei instanţe.
Înalta Curte reţine că obiectul cauzei se circumscrie ipotezei dispoziţiilor art. 7 alin. (5) raportate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, situaţie în care nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile, iar în ceea ce priveşte excepţia de prematuritate a acţiunii introductive, Înalta Curte constată că invocarea faptului că nu a fost epuizată procedura administrativă, nu poate fi primită de această instanţă de control judiciar, întrucât autoritatea pârâtă a refuzat nejustificat de a rezolva cererea reclamantului aflată în procedura administrativă arătată, fiind depăşit termenul rezonabil pentru soluţionarea cererii reclamantului.
Critica recurentului S.S.P.R. cu privire la soluţionarea fondului pretenţiilor formulate de reclamant nu poate fi primită de Înalta Curte, motiv pentru care soluţia instanţei de fond şi motivarea acesteia urmează a fi menţinute de instanţa de control judiciar.
Înalta Curte, văzând deciziile nr. 412/2006, nr. 801/2009, nr. 473/2006 şi nr. 176/2009 pronunţate de Curtea Constituţională, a reţinut că această comisie parlamentară pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei nu a fost creată prin regulament parlamentar, ci prin lege, iar activitatea sa este una de control parlamentar al unei activităţi administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, situaţie în care procedura cu această Comisie este facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această procedură, fie de a se adresa direct instanţei de judecată.
Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului a constatat că reclamantul nu se află în posesia titlului de luptător în revoluţie, datorită lipsei formularelor tipizate, aşa cum rezultă din conţinutul adeverinţei Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din Decembrie 1989.
Însă Înalta Curte a constatat că reclamantul a fost declarat Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi înregistrat în evidenţa Comisiei, conform certificatului eliberat la data de 3 aprilie 1997 (dosar fond), iar această instituţie se află în culpă pentru nesoluţionarea cererii reclamantului, situaţie în care în mod corect s-a dispus obligarea pârâţilor la finalizarea procedurilor demarate de avizare a cererii de acordare a titlului de luptător pentru victoria revoluţiei române şi de preschimbare a certificatului doveditor.
Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 care prevăd că pot solicita eliberarea unui nou tip de certificat şi persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate, aceasta fiind situaţia de fapt existentă în dosarul de faţă.
Pentru aceste considerente, nefiind motive de casare sau modificare a sentinţei atacate, văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile formulate de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 împotriva sentinţei nr. 150 din 21 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova–secţia contencios administrativ şi fiscal ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1520/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 1527/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
