ICCJ. Decizia nr. 2691/2012. Contencios. Alte cereri. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2691/2012
Dosar nr. 7739/1/2009*
Şedinţa publică de la 30 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi declinată prin Încheierea nr. 1077 din 25 februarie 2010 spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta D.D. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii C.S.M., M.J., J.S. Bucureşti şi L.V., să se dispună încetarea atingerii aduse numelui său, anularea actelor în care numele său este asociat cu calitatea de pârât în anumite dosare, precum şi despăgubiri morale şi materiale.
Prin sentinţa civilă nr. 3315 din 10 mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta D.D. ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor de exercitare a acţiunii în contencios administrativ, prevăzute de Legea nr. 554/2004, în sensul că nu a invocat vreo vătămare produsă prin emiterea unui act administrativ sau prin refuzul nejustificat exprimat de o autoritate publică.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta D.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta-reclamantă a invocat în drept motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 3, 5, 8 şi 9 C. proc. civ., fără însă a le dezvolta în fapt, prin cererea de recurs reiterând susţinerile formulate în faţa instanţei de fond relative la modul în care J.S. Bucureşti a înţeles să judece procesul civil ce formează obiectul Dosarului nr. 14858/4/2006.
Recursul este nefondat.
Analizând recursul formulat în raport de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru argumentele expuse în continuare.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.
Demersul judiciar al reclamantei nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele menţionate de textul legal mai suscitat, având în vedere că din conţinutul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată în faţa primei instanţe, rezultă că nemulţumirile reclamantei se circumscriu modului în care s-a desfăşurat procedura de judecată în cadrul mai multor litigii civile şi penale existente între reclamantă şi fostul soţ.
Or, împrejurările descrise de reclamantă şi supuse cercetării judecătoreşti în prezenta cauză, exced competenţei instanţei de contencios administrativ, nefiind invocată vreo faptă a unei autorităţi publice, în sensul Legii nr. 554/2004, care să fi vătămat drepturi sau interese legitime ale reclamantei.
Totodată, instanţa de contencios administrativ nu poate analiza şi cenzura actele de procedură întocmite de o instanţă de judecată pe parcursul soluţionării unui alt litigiu în care reclamanta este parte, aceasta din urmă având posibilitatea de a invoca nemulţumirile sale în cadrul exercitării căilor de atac permise de lege pentru acel litigiu.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a respins acţiunea reclamantei ca inadmisibilă, pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, iar în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.D., împotriva Sentinţei nr. 3315 din 10 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2454/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3211/2012. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
