ICCJ. Decizia nr. 2859/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2859/2012
Dosar nr. 2349/2/2010
Şedinţa publică de la 7 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 15 mai 2010, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea existenţei calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul D.C.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 3403/06 din 17 octombrie 2008, adresată CNSAS de către domnul G.S. s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului în care pârâtul D.C. figurează şi că, ţinând cont de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul ia propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală.
Astfel, din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/1/3716 din 30 noiembrie 2009 şi al înscrisurilor ataşate acţiunii, rezultă că pârâtul D.C., având gradul de căpitan şi funcţia de şef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani, a propus "luarea în supraveghere informativă" a unei persoane semnalată cu "manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din ţara noastră."
De asemenea, pârâtul, având gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani, în acţiunea informativă deschisă asupra unei persoane semnalată "cu relaţii neoficiale cu cetăţeni străini din Anglia şi R.F. Germania", a propus măsuri operative care au fost puse în aplicare.
Având gradul de maior şi funcţia de şef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani, pârâtul a propus "luarea în supraveghere informativă a unei persoane pentru "manifestări naţionalist-iredentiste."
Având gradul de căpitan şi funcţia de şef al Biroului 1 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, pârâtul a propus să se aprobe recrutarea unei persoane în calitate de colaborator pentru "încadrarea informativă a elementelor cuprinse în dosar indicativ 133 <DIVERŞI> şi au domiciliu stabil în Oraşul Vulcan."
Precizează reclamantul că măsura recrutării unei persoane în calitate de colaborator propusă de către pârât, a fost pusă în aplicare.
A susţinut reclamantul că activităţile desfăşurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securităţi, au suprimat - dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, dreptul la viaţă privată, dreptul la libertatea religioasă.
Conchide reclamantul că sunt asigurate condiţiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securităţii". Astfel, în ce priveşte condiţia ca persoana să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945 - 1989, aceasta este asigurată deoarece pârâtul D.C. a avut gradele de căpitan în anii 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1982, maior în anul 1984, şi locotenent-colonel în anul 1989, şef al Biroul 1 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitate Municipiului Petroşani în perioada 1976 - 1984.
Şi a doua condiţie, ca persoana menţionată să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, este asigurată deoarece dirijarea surselor, investigaţiile întreprinse asupra persoanelor urmărite, reprezintă încălcări ale drepturilor şi libertăţilor expuse mai sus.
Pârâtul a formulat întâmpinare, la data de 20 septembrie 2010, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nelegală, netemeinică, abuzivă, discriminatorie şi neconstituţională şi a invocat excepţia de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 şi a Legii nr. 293/2008.
Prin Sentinţa nr. 2.484 din 29 martie 2011, Curtea de apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 24/2008 aprobată şi modificată prin Legea nr. 293/2008 faţă de prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţia României, respectiv art. 8 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1), faţă de prevederile art. 21, 52 alin. (1), 58 alin. (1) şi art. 126 alin. (5) din Constituţia României, iar pe fond, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul D.C. şi a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că situaţia de fapt expusă de reclamant este corectă, aceasta rezultând din următoarele probe:
- raportul din 08 noiembrie 1978 privind propunerea de luare în S.I. a numitului G.S., deoarece în perioada cât fusese student "a avut manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din ţara noastră", semnat de pârât, căpitan, în calitate de şef al Biroului I din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani;
- notă de analiză semnată de pârât, în calitate de Lt. Col. Securitatea Petroşani, nr. 21 l/CI/002729 din 10 februarie 1989 în dosarul de urmărire informativă "Cercetătorul" asupra ing. B.I., semnalat "cu relaţii neoficiale cu cetăţeni străini din Anglia şi R.F. Germania", prin care au fost propuse măsurile informativ operative enumerate de reclamant prin acţiune (vizând recrutarea şi dirijarea informatorilor, reintroducerea mijloacelor "Tehnica Operativă" complexe la domiciliul persoanei urmărite, studierea posibilităţii introducerii unor astfel de mijloace şi la domiciliul rudelor şi relaţiilor apropiate ale obiectivului, punerea în filaj, întocmirea unui material cu privire la "abuzurile, ilegalităţile şi incompetenţa" obiectivului "pentru informarea conducerii Ministerului Minelor", în scopul de a "preveni numirea acestuia într-un post de răspundere mai mare aşa cum intenţionează conducerea Combinatului").
- note din care rezultă punerea în aplicare a măsurilor sus-menţionate cu privire la ascultarea convorbirilor telefonice.
- raportul din 07 ianuarie 1984 privind propunerea de luare în S.I. a numitului B.D., pentru "manifestări naţionalist-iredentiste", raport semnat de pârât în calitate de maior, şeful Biroului I Securitatea Petroşani.
- raportul din 28 mai 1977 privind propunerea de recrutare în calitate de colaborator a numitului M.V., pentru "încadrarea informativă a elementelor cuprinse în dosar indicativ 133 <DIVERŞI> cu domiciliu stabil în Oraşul Vulcan", raport aprobat şi semnat de pârât, având funcţia de căpitan, în calitate şef al Biroului I Securitatea Petroşani.
- raportul din 30 mai 1977 semnat de pârât din care rezultă că M.V. a fost înregistrat în calitate de colaborator.
În acest context, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, iar prin activităţile desfăşurate de pârât astfel cum sunt rezumate mai sus, acesta a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului - dreptul la viaţă privată, secretul convorbirilor telefonice, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, conştiinţei şi a religiei.
În opinia Curţii de Apel, faptul că persoana la sesizarea căreia s-a desfăşurat procedura administrativă ce a stat la baza acţionării în justiţie - G.S. a adresat Curţii cererea prin care precizează că nu i-au fost suprimate sau îngrădite drepturile sau libertăţile fundamentale nu poate înlătura concluziile ce rezultă în mod neechivoc din conţinutul actelor semnate de pârât.
Supravegherea informativă a acestei persoane, notar public, pentru faptul că în perioada când fusese student avusese "manifestări ostile la adresa orânduirii sociale din ţara noastră", a dus în mod evident la îngrădirea dreptului la viaţă privată al persoanei urmărite.
De asemenea, faptul că această persoană nu a dat mandat CNSAS pentru a acţiona în justiţie nu poate fi reţinut pentru respingerea demersului procesual, deoarece CNSAS formulează acţiunea în constatare potrivit O.U.G. nr. 24/2008 în nume propriu, în apărarea unui interes public, şi nu în calitate de mandatar.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul D.C., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:
- instanţa de fond a interpretat greşit probele dosarului, stabilind fără temei că activităţile de culegere a informaţiilor, folosirea reţelei informative, a filajului, tehnicii operative, deschiderea unor dosare de supraveghere informativă - nu pot constitui probe în sensul suprimării sau îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel de activităţi şi metode de culegere a informaţiilor sunt folosite de serviciile de informaţii din întreaga lume în interesul propriilor state, inclusiv de actualul Serviciu Român de Informaţii;
- reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu a îndeplinit condiţiile legale pentru promovarea acestei acţiuni deoarece nu se află în posesia unei cereri scrise din partea persoanei urmărite, respectiv avocatul G.S., pentru constatarea calităţii de lucrător al securităţi în privinţa sa - D.C.
Reclamantul nu şi-a încadrat în drept motivele de recurs.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, ce se încadrează, din punct de vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, însă numai pentru următoarele considerente:
Astfel, instanţa de control judiciar constată că, în mod greşit, a fost considerată ca legală procedura iniţiată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru constatarea calităţii de lucrător al securităţii a pârâtului D.C., la dosar neexistând cererea formulată în acest sens de persoană urmărită - G.S.
Înscrisul prezentat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca fiind o astfel de cerere nu îndeplineşte condiţiile legale prevăzute de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 deoarece nu conţine o solicitare expresă de constatare a calităţii de lucrător al securităţii, ci o cerere de comunicare de date privind un număr de 21 de lucrători ai securităţi, printre care şi pârâtul D.C.
Faţă de acest impediment legal, instanţa de fond ar fi trebuit să respingă acţiunea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca inadmisibilă.
În raport de prevederile art. 312 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, modificând sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.C. împotriva Sentinţei nr. 2.484 din 29 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii formulată în contradictoriu cu pârâtul D.C.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2012.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2914/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
