ICCJ. Decizia nr. 329/2012. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată, reclamanta M.P. a solicitat următoarele:
- să i se valorifice și să i se recunoască nota de 5,61 obținută la examenul Național de Rezidențiat în data de 21 noiembrie 2010, conform documentului grilă și proces-verbal care exista la Ministerul Sănătății;
- pârâtul Ministerul Sănătății să o includă în clasamentul candidaților care au promovat examenul, pe post, în speță la Spitalul de Psihiatrie Ștei, pe postul medic rezident psihiatrie;
- să se dispună Direcției de Sănătate Publică Bihor emiterea adeverinței de încadrare pe acest post, astfel ca Spitalul de Psihiatrie din Ștei să poată proceda la încadrarea reclamantei pe postul de medic rezident;
- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 21 noiembrie 2010 s-a organizat la București examenul național de rezidențiat, examen la care a obținut un punctaj de 561 puncte, că a candidat la acest examen pentru postul de medic rezident în specialitatea psihiatrie la Spitalul din Ștei, că în urma postării clasamentului final din data de 25 noiembrie 2010 a aflat cu stupoare că a obținut în loc de media 5,61, media 5,40, aceasta subclasând-o sub media de admitere, că modificarea unor grile greșite în mod unilateral și diminuarea punctajului s-a făcut arbitrar, fără ca metodologia să prevadă o astfel de măsură.
Direcția de Sănătate Publică Bihor, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă, invocând totodată excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că Ministerul Sănătății este cel care organizează concurs național de intrare în rezidențiat pe loc și rezidențiat pe post în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie, iar unitățile și specialitățile sunt aprobate prin ordin al Ministerului Sănătății, precum și faptul că organizarea concursului de rezidențiat - bibliografia de concurs, redactarea testului grilă, stabilirea punctajului, corectarea, redactarea listei finale cu candidații înscriși la concurs s-au realizat de către comisia centrală constituită la nivelul ministerului și nu de către Direcția de Sănătate Publică Bihor, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției invocate și pe cale de consecință, scoaterea instituției pârâte din cauză.
Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, invocând totodată excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu există raporturi de muncă între această instituție și reclamantă.
Ministerul Sănătății București, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată, arătând că a răspuns reclamantei la cererea înregistrată, și ulterior completată, în termenul legal ce permitea modificările ulterioare punctajelor comunicate.
Prin Sentința nr. 82/CA/2011 - PI din 21 martie 2011 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta M.P. împotriva pârâților Ministerul Sănătății, Direcția de Sănătate Publică Bihor și Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Ștei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 21 noiembrie 2010 s-a organizat la București examenul național de rezidențiat, la care a participat și reclamanta, obținând un punctaj de 561 puncte, iar la data de 24 noiembrie 2010, pe site-ul rezidentiat.info, s-a postat comunicatul comisiei centrale de rezidențiat, prin care li s-a adus la cunoștința candidaților că au fost anulate un număr de 5 întrebări, iar rezultatele scanării lucrărilor au rămas nemodificate. De asemenea, s-a comunicat faptul că media maximă de promovare este de 907 puncte, iar cea minimă de 544 puncte (reprezentând 60%).
S-a mai reținut faptul că, în urma postării clasamentului final din data de 25 noiembrie 2010, reclamanta a obținut în loc de media 5,61, media 5,40, clasându-se sub media de admitere și anume 5,44.
Instanța a mai reținut că prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nr. 1083/4654/2010, publicat în M. Of. al României, Partea I, a fost aprobată Metodologia pentru desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medică dentară și farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010 și că această metodologie prevede că, în urma analizării contestațiilor și stabilirii grilei corecte rămase definitive, punctajele comunicate în săli pot suferi modificări și că grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila de răspunsuri anunțată în sălile de concurs.
Astfel, instanța a apreciat ca nejustificată critica reclamantei sub acest aspect, reținând că temeiul legal ce permitea modificările ulterioare a punctajelor comunicate în sălile de examen îl constituie tocmai ordinul comun menționat mai sus, acest lucru fiind, de altfel, precizat și de Ministerul Sănătății în Adresa VIII d/CSA 12616 din 9 decembrie 2010, prin care a răspuns la adresele reclamantei, nr. 74195 din 29 noiembrie 2010 și nr. 74195 din 2 decembrie 2010.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta M.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se arată că prin modificarea unor grile unilateral recurentei i-a fost scăzut punctajul cu 21 de sutimi, fiind în imposibilitatea de a ocupa postul pentru care a candidat și că în lipsa unei prevederi în metodologie comisia nu avea cum să diminueze punctajul, cel mult putea fi lăsat constant pentru toți candidații.
Apreciază recurenta că în urma acestui fapt s-a încălcat un principiu de drept și unul de interpretare a normei juridice și anume acela potrivit căruia unde legea nu distinge, nici noi care aplicăm legea, nu trebuie să distingem.
Mai arată recurenta că metodologia care prevede desfășurarea examenului de rezidențiat nu prevede care sunt situațiile în care se procedează la anularea întrebărilor și nici care sunt aceste efecte ale anulării unor întrebări sau posibilitatea anulării acestora.
Astfel, în urma anulării grilelor, prin invocarea propriei culpe de către comisia de examinare, recurenta a fost pusă în imposibilitatea de a nu-și putea valorifica rezultatul de promovare.
Arată recurenta că, potrivit aceleiași metodologii, membrii comisiei răspund pentru corectitudinea subiectelor propuse, nicidecum candidații care au dat răspuns corect unor întrebări interpretabile, iar diminuarea punctajului s-a făcut arbitrar, doar la persoanele care au răspuns corect la întrebările ce ulterior au fost anulate.
Apreciază recurenta că sentința atacată este dată cu încălcarea legii și interpretarea eronată a stării de fapt.
Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanța de control judiciar constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 3041C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.
înalta Curte are în vedere faptul că prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nr. 1083/4654/2010, publicat în M. Of. al României, Partea I, a fost aprobată Metodologia pentru desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010.
Astfel, art. 20 din Metodologie prevede:
- la alin. (1): "Eventualele contestații privind răspunsurile corecte sunt depuse de candidați în termen de 24 de ore din momentul transmiterii grilelor în sălile de concurs. Contestațiile se depun la Ministerul Sănătății, sau se transmit prin fax la nr. 021/255.64.06;
- la alin. (2): "Comisia comună centrală analizează și comunică răspunsurile corecte rămase definitive, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Comunicarea grilei corecte rămase definitivă se face prin publicarea pe internet pe site-ul www.rezidetiat.info și prin afișarea la Ministerul Sănătății și constituie răspuns la contestațiile primite".
Potrivit dispozițiilor art. 21 din aceeași Metodologie:
- alin. (1): "prelucrarea rezultatelor stabilite în urma aplicării grilei corecte rămase definitive se face de către o comisie de specialiști propuși de Comisia comună centrală, desemnați prin ordin al Ministerului Sănătății. Membrii acestei comisii, nu au voie să introducă sau să scoată din sala respectivă niciun fel de material. în sala respectivă, nu au acces decât persoanele care formează comisia menționată;
- alin. (2): "grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila cu răspunsuri anunțată în sălile de concurs".
înalta Curte constată că, în raport de prevederile legale sus-menționate, instanța de fond a reținut în mod corect că metodologia de desfășurare a concursului de rezidențiat prevede că, în urma analizării contestațiilor și stabilirii grilei corecte rămase definitive, punctajele comunicate în săli pot suferi modificări și că grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila de răspunsuri anunțată în sălile de concurs și că temeiul legal ce permitea modificările ulterioare a punctajelor comunicate în sălile de examen îl constituie tocmai ordinul comun menționat mai sus, acest lucru fiind, de altfel, precizat și de Ministerul Sănătății în Adresa VIII d/CSA 12616 din 9 decembrie 2010 prin care a răspuns la adresele reclamantei, nr. 74195 din 29 noiembrie 2010 și nr. 74195 din 2 decembrie 2010.
în raport de considerentele anterioare, se constată faptul că organizarea examenului de rezidențiat - respectiv bibliografia de concurs, redactarea testului grilă, stabilirea punctajului, corectarea, redactarea listei finale cu candidații înscriși la concurs - s-a realizat de către comisia centrală constituită la nivelul Ministerului Sănătății conform metodologiei elaborate pentru desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010.
De asemenea, în mod corect a apreciat instanța de fond că afirmația reclamantei, în sensul că metodologia de concurs nu poartă viza direcției juridice a Ministerului Sănătății, este neîntemeiată, având în vedere că această metodologie a fost aprobată prin Ordinul comun nr. 1083/4654/2010 al Ministerului Sănătății și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, publicat în M. Of. al României, Partea I.
Astfel fiind, înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.
în consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3412/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 325/2012. Contencios → |
|---|
