ICCJ. Decizia nr. 3621/2012. Contencios. Anulare hotărâre Birou Electoral. Fond
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3621/2012
Dosar nr. 5946/1/2012
Şedinţa de la 19 septembrie 2012
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Decizia B.E.C. contestată
Prin Decizia nr. 1 din 17 septembrie 2012, B.E.C. a admis protocolul de constituire a Alianţei Electorale „ A.R.D.
Pentru a hotărî astfel, B.E.C. a reţinut, în esenţă, că P.D.L., prin preşedinte V.B. a formulat cerere de admitere a protocolului de constituire a Alianţei Electorale dintre P. D.L, F.C. şi P.N.Ţ.C.D., cu denumirea „A.R.D.”, cerere ce a fost înregistrată la B.E.C. cu nr. 1/PAE/ B.E.C.2012/P din 16 septembrie 2012.
B.E.C., având în vedere că cele trei părţi semnatare ale protocolului de constituire a Alianţei Electorale „ A.R.D.” sunt partide înregistrate în Registrul partidelor politice la poziţiile nr. 3, 4 şi 35, a constatat că protocolul de constituire a alianţei electorale este întocmit şi depus cu respectarea prevederilor art. 9¹ alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statul aleşilor Locali, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Contestaţia P.N.Ţ.C.D.
Împotriva Deciziei B.E.C. nr. 1 din 17 septembrie 2012, prin care s-a admis Protocolul de constituire al A.R.D., s-a formulat contestaţie înregistrată la această instanţă la nr. 5946 din 1 decembrie 2012 de către P.N.C.Ţ.D., prin Preşedinte, Vicepreşedinte şi Preşedintele Consiliului National de Conducere, ulterior, depunându-se precizări ale contestaţiei (filele 129,140- 142 şi 201 dosar) prin care s-a arătat că Vicepreşedinte P.N.Ţ.C.D. d-na A.S.U. şi Preşedintele Consiliului National de Conducere al Partidului, dl. O.L. înţeleg să susţină contestaţia în nume propriu.
În esenţă, contestatorii au arătat că dl. A.P. semnatarul din partea P.N.C.Ţ.D. a Protocolului autorizat prin decizia B.E.C. contestată, nu avea calitatea de a reprezenta Partidul şi de a-l angaja în această Alianţă, deoarece a demisionat din funcţia de Vicepreşedinte al Partidului şi nici nu a avut aprobarea Consiliului National de Conducere conform art. 45 din Statutul Partidului.
De asemenea, s-a învederat că nici dl. M.R.U., care a devenit de curând Preşedintele Partidului Forta Civica, parte în Alianţa a cărei constituire a fost contestată, nu avea calitatea de reprezentat al acestei formaţiuni politice, deşi a semnat Protocolul de înfiinţare al A.R.D. care reprezentant al F.C., cu toate că era numai „împuternicitul” reprezentantului legal al Partidului, dl. I.
La termenul de judecată din 18 septembrie 2012, dl. A.P., reprezentantul P.N.Ţ.C.D. la semnarea şi constituirea A.F.D. a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentanţi legali pentru contestatorii A.S.U. - Vicepreşedinte P.N.Ţ.C.D. şi O.L. - Preşedintele Consiliului National de Conducere al Partidului, învederând ca aceştia au fost excluşi din Partid şi nici nu figurează înscrişi ca membrii în conducerea P.N.Ţ.C.D., în Registrul Partidelor Politice.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Analizând Decizia B.E.C. nr. 1/2012 prin care s-a admis Protocolul de constituire a A.R.D., prin prisma motivelor invocate, ţinând conte de dispoziţiile legale incidente, precum şi de înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată următoarele:
Excepţia lipsei calităţii de reprezentant al P.N.Ţ.C.D. invocată de dl. A.P. în privinţa Vicepreşedintei şi Preşedintelui Consiliului National de Conducere al partidului este nefondată, în raport cu dispoziţiile art. 91 pct. 4 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit cărora orice persoană fizică interesată poate contesta la Înalta Curte de Casatie si Justitie, decizia B.E.C. de admitere a Protocolului de Constituire a unei alianţe electorale.
Faţă de împrejurarea ca ambii contestatori au precizat că înţeleg să susţină în nume propriu contestaţia cu care au investit instanţa de judecată, în temeiul art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţiile invocate de dl. A.P.
Pe fondul contestaţiei precizate, se reţine că în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, B.E.C. investit cu o solicitare privind admiterea Protocolului de constituire a unei alianţe electorale, se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii Protocolului de constituire a alianţei, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.
Art. 91 alin. (4) din acelaşi act normativ prevede că decizia B.E.C. de admitere a Protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la pronunţare.
În privinţa procedurii de soluţionare, art. 70 din Legea nr. 35/2008 dispune că judecarea contestaţiilor şi altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru Ordonanţa Preşedinţială, respectiv de urgenţă, fără prejudecarea fondului dreptului dedus judecăţii, conforma art. 581 C. proc. civ., cu participarea obligatorie a procurorului.
Prin urmare, legiuitorul a reglementat o procedură specială, urgentă, de soluţionare a contestaţiilor în procesul electoral, care trebuie să respecte termenele scurte şi imperative, stabilite atât prin lege dar şi prin H.G. nr. 888/2012 publicată în M. Of. nr. 641 din 10 septembrie 2012, prin care, în cazul de faţă, s-a aprobat calendarul electoral, instanţa urmând a verifica sumar, aparenţa de legalitate a Protocolului de constituire a unei alianţe, prin prisma dispoziţiilor legii speciale în materie electorală, raţiunea legiuitorului în stabilirea unei asemenea proceduri fiind aceea de a nu împiedica accesul competitorilor la alegeri.
Aşa cum rezultă din art. 2 pct. 7 din Legea nr. 35/2008, care defineşte noţiunea de alianţă electorală şi art. 91 pct. 1 şi 2 din aceeaşi lege, pentru admiterea Protocolului de constituire a unei alianţe electorale în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, B.E.C. avea obligaţia să verifice dacă respectiva alianţă este formată din partide politice, alianţe politice şi/ sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au fost legal înfiinţate, în cazul partidelor politice existând condiţia ca acestea să fie înscrise în Registrul partidelor politice, conform Legii partidelor politice nr. 14/2003 republicată şi cerinţa depunerii Protocolului de constituire a alianţei, în termen de 48 de ore de la înfiinţarea B.E.C.
Aceste condiţii au fost verificate de către B.E.C., Protocolul de constituire a alianţei F.C. fiind depus la data de 16 septembrie 2012 (fila 12 dosar), iar după verificarea legalei înregistrări a partidelor politice care compun această alianţă, prin Decizia nr. 1 din 17 septembrie 2012 B.E.C. a admis Protocolul de constituire a alianţei electorale „A.R.D.”, în termenul legal.
Raportat la dispoziţiile legale incidente prezentate anterior, Înalta Curte apreciază că nu pot fi primite motivele de nelegalitate invocate de contestatari cu referire la forma şi conţinutul „Protocolului”, atâta timp cât nici în sarcina B.E.C. legiuitorul nu a prevăzut în mod expres o asemenea obligaţie şi mai mult, nu a indicat, sub sancţiuni specifice sau motive de nulitate, care sunt cerinţele de fond şi /sau de formă care ar trebui îndeplinite de un atare înscris.
În plus, Înalta Curte mai reţine că argumentele prezentate de contestatori nu sunt dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparenţa dreptului fiind în favoarea semnatarului contestat al Protocolului.
Astfel, dl. A.P. figurează înscris ca Preşedinte al P.N.Ţ.C.D., conform ultimei menţiuni din data de 15 decembrie 2010 din Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucureşti, efectuată în baza sentinţei civile nr. 35 din 15 decembrie 2012 a Tribunalului Bucureşti, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1850 din 21 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă (fila 177 şi 180 – 200 dosar), neexistând după această dată alte menţiuni contrare.
Instanţa observă că demisia dl. A.P. din funcţia de Vicepreşedinte al P.N.Ţ.C.D. (invocată de contestator în motivarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al partidului pentru această persoană) nu poartă nici un număr şi nici o dată de înregistrare şi nici nu a fost înregistrată în Registrul Partidelor Politice.
De altfel, Preşedintele P.N.Ţ.C.D.- V.L., care figurează între contestatari, nici nu a semnat contestaţia.
La dosarul cauzei s-a depus hotărârea Consiliului National de Conducere al P.N.Ţ.C.D. nr. 1 din 15 iulie 2012 prin care s-a aprobat participarea Partidului într-o alianţă electorală împreună cu P.D.L. şi P.F.C., în baza art. 45 lit. i) din Statutul Partidului - art. 1 din hotărâre, fiind desemnat dl. A.P. să angajeze politic Partidul şi să semneze documentele de constituire a alianţei, în temeiul art. 47 lit. a), e) şi g) din Statutul Partidului.
Se reţine că nici nu s-ar putea cenzura în cadrul restrâns al unei contestaţii formulată în temeiul Legii nr. 35/2008 art. 91 alin. (4) voinţa politică, efectivă, a unui partid de a participa la alegerile parlamentare într-o alianţă electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea de reprezentant a semnatarului Protocolului alianţei, din moment ce Partidul nu a denunţat respectivul Protocol, neclarităţile invocate, privitoare la conducerea Partidului neputând fi tranşate în cadrul procesual al unei contestaţii electorale.
În privinţa susţinerilor referitoare la împrejurarea că dl. M.R.U. – reprezentantul Partidului F.C. pentru semnarea Protocolului A.R.D. nu ar fi avut o delegaţie de reprezentare din partea preşedintelui, se constată că la dosarul cauzei s-a depus împuternicirea de reprezentare, dată de B.N. al Partidului F.C., în componenţa anterioară Convenţiei Extraordinare din 7 septembrie 2012, d-lui M.R.U. la 12 septembrie 2012 - fila 120, inclusiv pentru reprezentarea acestei formaţiuni politice la încheierea alianţelor politice şi/sau electorale - lit. f) din Împuternicire, care a fost semnată de toţi cei 9 membrii ai Biroului.
4. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 91 alin. (6) din Legea nr. 35/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge contestaţia formulată şi precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţiile invocate, ca neîntemeiate.
Respinge ca neîntemeiată, contestaţia formulată de A.S.U. şi de O.L., în nume propriu şi în numele P.N.Ţ.C.D., astfel cum a fost precizată, împotriva Deciziei B.E.C. nr. 1 din 17 septembrie 2012.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3521/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3683/2012. Contencios → |
|---|
