ICCJ. Decizia nr. 3771/2012. Contencios. Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art.24 din Legea nr.554/2004 ). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3771/2012
Dosar nr. 711/33/2012
Şedinţa publică de la 27 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea primei instanţe
Prin Decizia (Sentinţa) civilă nr. 472 din 21 iunie 2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia a Ii-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta I.L.I., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Preşedintele acesteia, prin care solicita să fie obligat conducătorul autorităţii publice pârâte la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, începând cu data de 16 ianuarie 2012 şi până Ia executarea efectivă a Sentinţei civile nr. 611 din 25 octombrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, şi la plata de despăgubiri pentru întârziere în sumă de 1500 lei pe zi, în favoarea reclamantei, începând cu data de 16 ianuarie 2012, până la executarea efectivă a Sentinţei nr. 611/2011.
Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Asupra excepţiei
Potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004, dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau sa modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni, executarea hotărârii se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, sau în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 zile, aplicându-se în cazul în care termenul nu este respectat, conducătorului autorităţii publice, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Acest text stabileşte răspunderea în sarcina conducătorului autorităţii publice, chiar dacă atribuţiile în executarea hotărârilor judecătoreşti aparţin, în baza unui act normativ sau a unei reglementări interne, unei alte persoane din cadrul acelei autorităţi publice, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui A.N.R.P. fiind, deci, neîntemeiată.
Asupra fondului litigiului
În privinţa cererii reclamantei de amendare şi de aplicare a despăgubirilor, se constat că Sentinţa civilă nr. 611 din 25 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1306/33/2011 al Curţii de Apel Cluj a obligat ANRP prin serviciul de aplicare a Legii nr. 290/2003 la plata despăgubirilor băneşti, hotărârea fiind învestită cu formulă executorie şi putând fi pusă în executare prin executorii judecătoreşti.
Ca atare, solicitarea reclamantei nu are acoperire legală, pentru că, fiind stabilite despăgubirile, existând o hotărâre care obligă la virarea despăgubirilor în contul reclamantei, nu mai este necesară amendarea care se poate solicita doar în ipoteza în care ar fi necesar emiterea unui act administrativ sau a unei operaţiuni administrative la care pârâta ar refuza să dea curs chiar dacă a fost obligată prin hotărâre judecătorească şi care nu ar putea fi pusă în executare prin executor judecătoresc.
Cererea de recurs
Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamanta, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta consideră că hotărârea recurată că fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.
Prin sentinţa recurată s-a dispus întocmirea documentelor de plată a despăgubirilor băneşti datorate reclamantei şi plata acestora.
Întocmirea documentelor de plată este, în opinia recurentei, o operaţiune asimilată celor administrative, despre care face vorbire art. 24 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
În cazul refuzului întocmirii acestora, îşi găsesc aplicabilitatea prevederile art. 24 sus menţionate.
3. Apărările intimatei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor
Prin întâmpinare, se solicită respingerea recursului ca nefondat, arătându-se că întocmirea documentelor pentru plata despăgubirilor băneşti este o procedură necesară în cazul plăţii de bună voie a despăgubirilor şi nu poate fi realizată în lipsa fondurilor pentru efectuarea plăţii.
II. Considerentele Înaltei Curţi – instanţa competentă să soluţioneze calea de atac exercitată
1. Recursul este fondat.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, dacă în urma admiterii acţiunii, autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Conform art. 249 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-au respins acţiunile formulate potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi s-au acordat cheltuieli de judecată se investesc cu formulă executorie şi se execută silit, potrivit dreptului comun.
Din interpretarea coroborată a textelor sus menţionate, rezultă că procedura de executare prevăzută de art. 24 din Legea nr. 554/2004 poate fi urmată numai în cazul în care, în urma admiterii acţiunii, autoritatea publică a fost obligată să încheie, să înlocuiască, să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative.
per a contrario, toate obligaţiile băneşti pot fi executate silit, urmându-se procedura comună, cuprinsă în Codul de procedură civilă.
În speţă, autoritatea publică a fost obligată, în principal, la efectuarea unor operaţiuni administrative, respectiv: întocmirea documentelor de plată, obligaţie ce se poate executa, în caz de refuz, potrivit art. 24 sus menţionat.
Prin hotărârea recurată, instanţa de fond a avut în vedere şi a analizat numai dispoziţia privind plata efectivă a despăgubirii băneşti, fără să analizeze în totalitate dispozitivul Sentinţei civile nr. 611 din 25 octombrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj.
2. Faţă de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1), teza I şi alin. (3) C. proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi admis, hotărârea sentinţei de fond va fi casată cu trimitere spre rejudecare, când se vor avea în vedere cele sus menţionate în prezenta decizie, cu obligaţia instanţei de rejudecare să analizeze în concret fiecare dispoziţie a Sentinţei nr. 611/2011 pentru a stabili unde se aplică executarea prevăzută de art. 24 sau executarea de drept comun.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta I.L.I. împotriva Deciziei (Sentinţei) civile nr. 472 din 21 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3353/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3793/2012. Contencios → |
|---|
