ICCJ. Decizia nr. 4165/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4165/2012
Dosar nr. 10714/2/2010
Şedinţa publică de la 16 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 10714/2/2010 din data de 04 noiembrie 2010 reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul O.D. solicitând, ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
În fapt, reclamantul arată că pârâtul a fost verificat în baza cererilor adresate C.N.S.A.S. de către B.G., N.A., B.H., P.S., M.E. şi T.G.C., sub aspectul calităţii de lucrător de Securitate pentru ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor informative ce îi priveau.
Susţine reclamantul că, potrivit notei de constatare nr. DI/I/1903 din 30 iulie 2010, pârâtul a avut gradul de locotenent colonel şi funcţia de şef al Serviciului de Securitate Bihor, calitate în care a dispus măsuri informativ-operative, în cadrul urmăririi informative a unei persoane pentru „comentarii denaturate ale politicii partidului şi statului nostru ” . De asemenea, a aprobat avizarea negativă a cererilor de plecare în R.P. Polonia şi în R.F.G. ale unei persoane urmărite.
Prin întâmpinare, pârâtul O.D. a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că acţiunea în constatare formulată de C.N.S.A.S. reprezintă un abuz de drept, un instrument politic de stigmatizare a oamenilor de informaţii, fiind o procedură cu caracter discriminatoriu, în condiţiile în care cadrele de informaţii reprezintă singura categorie profesională trasă la răspundere pentru activităţile specifice desfăşurate în condiţiile unei legislaţii represive şi lacunare.
După acelaşi tip de abordare ar urma să fie traşi la răspundere procurorii şi judecătorii care au instrumentat infracţiuni contra securităţii statului şi unele infracţiuni de drept comun
Mai arată pârâtul că a îndeplinit atribuţiile din fişa postului, având ca obligaţii esenţiale crearea unei reţele informative valoroase, folosirea mijloacelor tehnice, culegerea şi valorificarea informaţiilor necesare promovării şi apărării interesului naţional.
Împreună cu ofiţerii din subordine a contribuit la apărarea securităţii economice, protecţia cercetărilor ştiinţifice, prevenirea sustragerii de informaţii clasificate, etc.
În cadrul activităţii de informaţii desfăşurate nu a contribuit la lezarea sau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, a respectat actele normative, ordinul ministrului de interne şi reglementările militare
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţei nr. 3678 din 24 mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul O.D. şi a constatat existenţa calităţii de lucrător al Securităţii cu privire la pârât.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Pârâtul Ogăşanu Dumitru a fost verificat de C.N.S.A.S. în baza cererilor formulate de B.G., N.A., B.H., P.S., M.E. şi T.G.C., în care se solicită stabilirea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor I 113964, I 73366,1 210847, 1 154423,1233790,1 203872.
Urmare acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare nr. DVUl 903 din 30 iulie 2010, în temeiul căreia a fost sesizată instanţa de contencios administrativ, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparţinut fostei Securităţi privitoare la pârât.
Astfel, pârâtul a avut gradul de maior în cadrul Direcţiei a III a (1982) şi respectiv gradul de locotenent colonel şi funcţia de şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate Bihor (1987-1988).
Analizând materialele operativ informative ataşate notei respective, respectiv Nota de analiză din 18 iunie 1988, în D.U.I. „B.” (dosar de urmăriri informative şi numele conspirativ atribuit titularului), raport cu propunere de avizare negativă a numitului B.G.I. aprobat prin semnătură olografa de pârât; Nota din data de 04 decembrie 1982 întocmită dactilo şi semnată olograf de mr. O.D. - Dosar nr. I 2227- P.C.; Nota de analiză DUI „Topograful" din 15 septembrie 1987 aprobată de It. col. O.D.; Nota de analiză privind activitatea desfăşurată de informatorul „M.” (numele conspirativ atribuit titularului D.I. din 29 august 1989 aprobată şi semnată olograf de lt. col. O.D., Curtea a reţinut că acţiunea este întemeiată.
Curtea a apreciat că sunt relevante măsurile informative dispuse de pârât în D.U.I. „B.” (Dosar nr. I 2603 titular B.G.I.), respectiv: controlul informativ Ia locul de muncă prin sursele „G.” şi „S.” pentru a stabili dacă obiectivul a renunţat la ideea plecării din ţară, manifestările şi concepţiile sale politice, menţinerea măsurilor „S” (interceptarea corespondenţei) şi I.C.T. (interceptarea convorbirilor telefonice), pentru a-i cunoaşte legăturile, preocupările, anturajul şi alte aspecte de interes operativ; sus-numitul a solicitat audienţă la tov. şef al Inspectoratului, va fi invitat la organul de paşapoarte pentru a se purta cu el o discuţie, prilej cu care se va încerca să se realizeze influenţarea pozitivă şi atragerea la colaborare.
Măsurile respective urmăreau influenţarea pozitivă a subiectului şi finalizarea cazului.
De asemenea, pârâtul a propus avizarea negativă a cererii numitului B.G.I., medic al echipei de fotbal F.C. Bihor, de deplasare în interes personal sau de serviciu, cu echipa de fotbal F.C. Bihor în străinătate, arătând că din materialele existente în D.U.I. „B.” rezultă că sus-numitul nu prezintă garanţia revenirii în ţară.
Curtea a constatat că prin activităţile desfăşurate, pârâtul în calitate de angajat al fostei securităţi, a suprimat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, recunoscute şi garantat de legislaţia în vigoare Ia aceea dată: dreptul la viată privată, prevăzut de art. 33 (secretul corespondenţei şi al convorbirilor telefonice) din Constituţia României din 1965 coroborat cu art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, dreptul la libera circulaţie prevăzut de art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
În opinia Curţii, nu poate fi reţinută apărarea pârâtului care recunoaşte că a instrumentat dosarele despre care se face vorbire în nota de constatare, însă precizează că măsurile şi activităţile desfăşurate se circumscriu atribuţiilor din fişa postului, ordinelor conducerii Ministerului de Interne, reglementărilor de ordine internă şi de disciplină militară.
Textul de lege - art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 - nu face o astfel de distincţie, stabilind pentru constatarea calităţii de lucrător al securităţii, îndeplinirea următoarelor condiţii: 1) persoana să fi avut calitatea de ofiţer de securitate în perioada 1945-1989 şi 2) în calitatea menţionată să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă fără echivoc faptul că pârâtul în calitate de angajat al Securităţii, prin activităţile desfăşurate, constând în dirijarea surselor, interceptarea corespondenţei şi interceptarea convorbirilor telefonice a încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale consacrate de legislaţia în vigoare la aceea dată.
3. Recursul pârâtului
Împotriva Sentinței nr. 3678 din 24 mai 2011 a Curţii de Apel București, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul O.D. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în condiţiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, recurentul - pârât a arătat că hotărârea este insuficient motivată, instanţa de fond preluând susţinerile C.N.S.A.S., fără a cerceta natura activităţii pe care a desfăşurat-o în calitate de ofiţer de securitate pe linie de contraspionaj şi fără a preciza care sunt activitățile care au îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Recurentul a insistat asupra faptului că C.N.S.A.S. s-a folosit în probaţiune de înscrisuri din alte dosare, care privesc persoane ce nu au formulat cerere de verificare a calităţii sale de lucrător, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (1), alin. (3), alin. (7) și alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
Intimatului C.N.S.A.S. nu a formulat întâmpinare în cauză.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, dezlegarea dată de judecătorul fondului neavând acoperire în probele cauzei.
1. Argumente de fapt și de drept relevante
Intimatul-reclamant C.N.S.A.S. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii a recurentului - pârât O.D.
Verificările au fost efectuate de C.N.S.A.S. ca urmare a solicitărilor formulate în acest sens de mai multe persoane:
1. B.G. - Dosarul nr. I 113964 - titular B.G.;
2. N.A. - Dosarul nr. 1073366 - titular N.A.;
3. B.H. - Dosarul nr. I 210847- titular B.N.;
4. P.S. - Dosarul nr. 154423 - titular P.P.;
5. M.E. - Dosarul nr. I 233790- titular M.L.;
6. T.G. - Dosarul nr. I. 2013872 - titular T.G.
Cu toate acestea, în cuprinsul notei de constatare întocmite de Direcţia Investigaţii din cadrul C.N.S.A.S. (filele 26-32, dosar fond), la punctul 5: „Procesarea materialului arhivistic până la data de 23 august 2009, din care rezultă următoarele documente, emise sau avizate de persoana verificată (…)” se face trimitere la Dosarul nr. 154423 - titular P.P (cel de-al patrulea inițiator al procedurii de verificare), indicându-se, totodată şi dosarele nr: I 2603 - titular B.Gh.I, nr. 154423 - titular P.P., nr. I.1227- titular P.C., nr. I 5642 - titular M.P și nr. R.2296 - titular P.M. fără a se dovedi că persoanele urmărite în aceste ultime 4 dosare au formulat cereri de verificare.
Prima instanţă nu a verificat regularitatea şi limitele învestirii sale, ci a examinat „pe fond”, susţinerile reclamantului, ajungând la concluzia că s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/1999 în privinţa pârâtului O.D., respectiv că prin activitatea desfăşurată de pârât, ca ofiţer al Securităţii, a încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Instanţa de recurs nu împărtășește această concluzie, în motivarea soluției urmând a fi reținute preponderent argumente care țin de procedură și nu de fondul cauzei.
Astfel, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008: „persoana, subiect a unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”.
Prin Dispoziţiile procedurale comune (secţiunea a 3-a ) ale aceleiaşi ordonanţe de urgenţă s-au stabilit etapele care succed sesizării C.N.S.A.S. de către persoanele îndreptăţite, după cum urmează:
„Art. 6 alin. (1) Direcţia de specialitate din cadrul C.N.S.A.S., ca urmare a sesizării din oficiu a C.N.S.A.S. sau la solicitarea persoanei îndreptăţite, desfăşoară activităţi specifice administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu o anumită persoană în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi la instituţii care mai deţin documente create de Securitate.
Alin. (2) Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, la cererea C.N.S.A.S., pune la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare în termen de 30 de zile de la primirea solicitării.
Art. 7 – alin. (1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notă de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.
Alin. (2) Nota de constatare se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., însoţită de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul C.N.S.A.S.
Alin. (3) Nota de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activităţii în cadrul Securităţii sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi lista documentelor pe baza cărora a fost emisă.
Art. 8 - Colegiul C.N.S.A.S. ia în discuţie nota de constatare şi, după caz:
a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia;
b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.”
Din reglementările citate rezultă cu claritate că, în privinţa constatării calităţii de lucrător al Securităţii, verificările C.N.S.A.S. sunt limitate la persoanele care au contribuit la instrumentarea dosarelor autorilor cererilor de verificare (sau a succesorilor acestora, enumeraţi la art. 1 alin. (8) din ordonanţa de urgenţă).
De asemenea, nota de constatare, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S. şi documentaţia care a stat la baza întocmirii ei, fixează cadrul verificărilor din punct de vedere probatoriu, justificând decizia C.N.S.A.S., ca autoritate administrativă autonomă, de a învesti instanţa judecătorească în vederea finalizării procedurii de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii.
Or, după cum rezultă din prezentarea situaţiei de fapt, singurul dosar în raport de care trebuia cercetată, în persoana recurentului, calitatea de lucrător al Securității era Dosarul nr. I 154423 - titular P.P., pentru care formulase cerere de verificare numitul P.S.
Toate celelalte dosare menţionate în aceeaşi notă, precum şi înscrisurile provenind din arhive pe care se întemeiază argumentaţia C.N.S.A.S., exced prezentei cauze, întrucât nu s-a dovedit că persoanele urmărite (ori succesorii prevăzuţi de lege) au formulat solicitarea la care se referă art. 1 alin. (7) din ordonanţa de urgenţă, precitat.
În acelaşi sens s-a consolidat jurisprudenţa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în materie, reliefată prin numeroase decizii (e.g. Decizia nr. 2371/2013 şi Decizia nr. 650/2013).
În altă ordine, filele 284 și 285, despre care se susţine că aparţin dosarului cu cota nr. I 154423- titular P.P. vol. 3 (filele 52-53, dosar fond), nu pot conduce la concluzia că pârâtul a contribuit cu informaţii la completarea dosarului sau la instrumentarea dosarului persoanei - subiect al Securităţii.
Din cuprinsul acestora rezultă că a avut loc doar o simplă transmitere a unor informaţii fără a putea fi calificate ca înscrisuri ce fac dovada unor activităţi prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, pentru a se putea reţine în ceea ce-l priveşte pe pârât calitatea de colaborator al Securităţii conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Așadar, raportat la activităţile instrumentate în Dosarul nr. I 154423 reţinute în nota de constatare a C.N.S.A.S., nu se justifică îndeplinirea condiţiilor impuse prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în persoana recurentului.
Prin urmare, cum activitățile pretins a fi desfășurate de recurent în Dosarele nr. I 2603 - titular B.G.I., nr. 15642 - titular M.P. și nr. R. 2296 - titular P.M., pe baza cărora instanța de fond și-a motivat hotărârea pronunțată, nu prezintă relevanță în absența unor cereri de verificate și de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii din partea titularilor, hotărârea instanţei de fond este nelegală.
În raport de motivul de recurs analizat în precedent, care va antrena admiterea recursului în sensul solicitat, examinarea tuturor celorlalte critici din memoriul de recurs a devenit de prisos.
4. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1), pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul şi se va modifica sentinţa în sensul respingerii acţiunii C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admitre recursul declarat de O.D. împotriva Sentinţei nr. 3678 din 24 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. privind constatarea calității de lucrător al Securității a pârâtului O.D., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4226/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3872/2012. Contencios → |
|---|
