ICCJ. Decizia nr. 2185/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2185/2013
Dosar nr. 2742/2/2012
Şedinţa publică de la 13 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul M.A.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, anularea Ordonanţei nr. 556 din 17 noiembrie 2011 emisă de C.N.V.M. Bucureşti şi a Ordonanţei nr. 183 din 22 februarie 2012 emisă de aceeaşi instituţie, precum şi suspendarea executării acestora pana la pronunţarea instanţei de fond.
În motivarea acţiunii s-a susţinut, în esenţă, că în mod eronat a reţinut pârâta C.N.V.M., prin deciziile contestate, încălcarea prevederilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, ale art. 113A lit. c) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 şi ale Dispunerii de măsuri C.N.V.M. nr. 11/2010, iar, pe de altă parte, sancţiunea aplicată reclamantului este mult prea mare în raport de gravitatea faptei presupus a fi fost săvârşită.
Prin Sentinţa civilă nr. 5946 din 22 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantului M.A.E..
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că prin Ordonanţa nr. 556 din 17 noiembrie 2011 autoritatea publică pârâtă a dispus sancţionarea cu amendă în sumă de 1.000 lei a reclamantului, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC U. SA Buzău, pentru încălcarea prevederilor art. 2 I. b) pct. 1, 3, 4 din Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006, şi în baza art. 110 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, art. 271, art. 272 lit. a), art. 273 alin. (1) lit. b), art. 275 alin. (1), art. 276 lit. b) şi art. 277 alin. (1) din Legea nr. 297/ 2004 privind piaţa de capital.
Curtea de apel a apreciat că societatea nu s-a conformat Dispunerii de măsuri a C.N.V.M. nr. 8/2006 în ceea ce priveşte retragerea acţiunilor de la tranzacţionare, fapte pentru care este responsabil Preşedintele Consiliului de Administraţie, în speţă reclamantul care angajează şi reprezintă societatea în raporturile cu terţii.
S-a mai reţinut că SC U. SA avea obligaţia, potrivit art. 224 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, ca prin reprezentanţii săi legali, să asigure toate facilităţile şi informaţiile necesare pentru a permite acţionarilor să-şi exercite drepturile de vot, dar nu a procedat astfel, nefiind necesar, pentru incidenţa textului sancţionator, probarea producerii efective a unui prejudiciu.
Critica referitoare la individualizarea sancţiunii a fost, de asemenea, respinsă, cu motivarea că reclamantul a mai fost sancţionat pentru fapte de acelaşi gen prin Decizia nr. 557/2011 a C.N.V.M., aşa încât nu se afla la prima abatere de acest fel, nefiind justificată înlocuirea sancţiunii amenzii stabilită într-un cuantum orientat către minimul prevăzut de lege cu aceea a avertismentului.
Împotriva Sentinţei civile nr. 5946 din 22 octombrie 2012 a declarat recurs reclamantul M.A.E., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii sale, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs, s-a argumentat că în mod greşit instanţa de fond a considerat ca fiind legale cele două acte emise de C.N.V.M.
Recurentul a susţinut că Dispunerea de măsuri a C.N.V.M. nr. 8/ 2006 este act normativ care, nefiind niciodată publicat în M. Of., nu a intrat în vigoare şi că de fapt, măsurile dispuse de C.N.V.M. prin ordonanţa a cărei anulare o solicită ar impune consiliului de administraţie încălcarea legii.
A mai arătat că Hotărârea A.G.E.A. din 05 iulie 2011 este doar una de principiu, iar nu una definitivă, intenţia reala a acţionarilor fiind aceea, ca înainte de punerea efectivă în aplicare a măsurii luate în şedinţa din 05 iulie 2011, să verifice dacă societatea va putea să suporte toate cheltuielile necesare delistării societăţii şi implicaţiile economice ale acestei operaţiuni; că hotărârea nu a fost pusă în aplicare şi deci nu a produs nicio vătămare acţionarilor; că menţinerea pe piaţă a SC U. SA nu se mai justifica.
Recurentul a concluzionat că sancţiunea a fost, astfel, abuziv aplicată.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală în care a analizat punctual toate susţinerile reclamantului.
Sancţiunea a fost aplicată pentru încălcarea prevederilor art. 2 I. b) pct. 1.3.4 din Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006. şi în baza art. 110 din Regulamentul C.N.V.M. nr. J/2006. art. 271, art. 272 lit. a), art. 273 alin. (1) lit. b), art. 275 alin. (1), art. 276 lit. b) şi art. 277 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, pentru fapte constatate în urma analizei Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SC U. SA Buzău din data de 05 iulie 2011.
Actele administrative atacate au fost emise de C.N.V.M. în conformitate cu prevederile legale, coroborat şi cu dispoziţiile Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006 emis în aplicarea prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, modificată şi completată.
Astfel, făcând o apreciere corectă a probelor administrate şi aplicând corect legea, rezultă că instanţa de fond a analizat în mod temeinic cererea de chemare în judecată.
La data publicării în M. Of. (20 mai 2011) a convocatorului aferent A.G.E.A. din 04 din 05 iulie 2011, SC U. SA Buzău îndeplinea condiţiile cumulative stabilite prin Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006 pentru a se realiza operaţiunea de retragere de la tranzacţionare emise de societate.
Hotărârea adoptată de A.G.E.A. din data de 05 iulie 2011 nu respectă prevederile Dispunerii de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006.
Hotărârea A.G.E.A. SC U. S.A. Buzău din data de 05 iulie 2011 a fost înscrisă la Oficiul Registrului Comerţului la data de 21 iulie 2011, în baza Rezoluţiei nr. 5004 din 20 iulie 2011 prin care s-a dispus publicarea acesteia în M. Of. al României, Partea a IV-a.
Ulterior transmiterii la C.N.V.M. a rapoartelor curente aferente convocării şi hotărârii A.G.E.A. din data de 05 iulie 2011, emitentul a fost atenţionat de către C.N.V.M. cu privire la obligativitatea dispunerii măsurilor necesare în vederea respectării prevederilor Dispunerii de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006 (adrese din 07 iunie 2011 şi din 15 iulie 2011).
În considerarea aspectelor menţionate şi având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a constatat nerespectarea prevederilor:
- art. 110 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 întrucât emitentul nu a dat curs solicitării C.N.V.M. şi nu a răspuns adreselor C.N.V.M. nr. 10182 din 07 iunie 2011 şi nr. 12122 din 15 iulie 2011;
- art. 2 lit. b) pct. 1 din Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006 întrucât convocatorul A.G.E.A. din data de 04 din 05 iulie 2011 nu a avut inclus ca punct distinct pe ordinea de zi, prezentarea raportului întocmit de un evaluator independent cu privire la preţul pe acţiune care urmează a fi achitat acţionarilor care optează pentru retragere din cadrul emitentului;
- art. 2 lit. b) pct. 3 din Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006 întrucât hotărârea A.G.E.A. din data de 05 iulie 2011 privind retragerea de la tranzacţionare nu conţine preţul minim pe care îl pot obţine acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârea privind retragerea;
- art. 2 lit. b) pct. 4 din Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006 întrucât hotărârea A.G.E.A. din data de 05 iulie 2011 privind retragerea de la tranzacţionare nu conţine data de înregistrare.
De asemenea, hotărârea A.G.E.A. din data de 05 iulie 2011 privind retragerea de la tranzacţionare nu conţine informaţii privind dreptul prevăzut la pct. 7 din Dispunerea de Măsuri C.N.V.M. nr. 8/2006, drept ce poate fi exercitat de acţionarii existenţi la data de înregistrare, cu condiţia ca aceştia să fi deţinut respectivul pachet de acţiuni şi la data de referinţă a A.G.E.A. care a hotărât retragerea de la tranzacţionare.
SC U. SA este o societate comercială deschisă/societate deţinuta public, conform legislaţiei în vigoare la momentul înregistrării valorilor mobiliare la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare, respectiv societate admisă la tranzacţionare, potrivit legislaţiei actuale specifice, iar statutul său juridic impune societăţii obligaţia de a respecta dispoziţiile reglementărilor elaborate de C.N.V.M. în aplicarea legii pieţei de capital.
Potrivit dispoziţiilor art. 224 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, SC U. SA Buzău, ca emitent de valori mobiliare, are obligaţia să respecte cerinţele de raportare stabilite prin reglementările C.N.V.M. şi ale pieţelor reglementate pe care se tranzacţionează, precum şi să asigure un tratament egal pentru toţi acţionarii care deţin acţiuni de aceeaşi clasă.
În calitate de societate comercială care funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările ulterioare, şi având statut de societate admisă la tranzacţionare, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, în baza art. 224 alin. (3) din actul normativ mai sus citat, prin reprezentanţii săi legali, avea obligaţia să asigure toate facilităţile şi informaţiile necesare pentru a permite acţionarilor să-şi exercite drepturile de vot.
Articolul 271 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital prevede faptul că încălcarea dispoziţiilor acestei legi şi a reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia se sancţionează administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz.
Dispoziţiile art. 272 lit. a) coroborate cu cele ale art. 273 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital stabilesc faptul că încălcarea prevederilor acestei legi ori ale reglementărilor emise de C.N.V.M. în aplicarea acesteia constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.
Potrivit dispoziţiilor art. 210 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, sunt interzise folosirea în mod abuziv a poziţiei deţinute de acţionari sau a calităţii de administrator ori de angajat al societăţii, prin recurgerea la fapte neloiale sau frauduloase, care au ca obiect sau ca efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare şi a altor instrumente financiare deţinute, precum şi prejudicierea deţinătorilor acestora.
În conformitate cu dispoziţiile art. 277 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, C.N.V.M. poate aplica sancţiuni persoanelor fizice cărora, în calitate de administratori sau exercitând de jure sau de facto funcţii de conducere, ori exercitând cu titlu profesional activităţi reglementate de prezenta lege, le este imputabilă respectiva contravenţie pentru că, deşi puteau şi trebuiau să prevină săvârşirea ei, nu au făcut-o.
În cauză, sancţionarea recurentului-reclamant de către C.N.V.M. a avut în vedere calitatea sa de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC U. SA Buzău, deoarece în considerarea funcţiei deţinute îi este imputabilă neaducerea la îndeplinire a prevederilor legale imperative din domeniul pieţei de capital, de natură să creeze prejudicii acţionarilor societăţii.
La individualizarea sancţiunii aplicate recurentului-reclamant, C.N.V.M. a ţinut seama de circumstanţele personale şi reale ale săvârşirii faptei şi de conduita făptuitorului, potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Se observă că C.N.V.M. nu a aplicat amenda maximă posibilă, limitele amenzilor, pentru persoanele fizice, fiind stabilite între 500 lei şi 50.000 lei.
În ceea ce priveşte aplicarea răspunderii contravenţionale, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC U. SA, recurentul-reclamant angajează şi reprezintă societatea în raporturile cu terţii, astfel că este direct răspunzător de faptul că, deşi trebuia să prevină gravele încălcări ale reglementărilor legale incidente, nu a făcut-o.
Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt nefondate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) Cod procedura civilă, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.A.E. împotriva Sentinţei civile nr. 5946 din 22 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2014.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 4848/2013. Contencios. Suspendare Ordin CSA | ICCJ. Decizia nr. 225/2013. Contencios → |
|---|
