ICCJ. Decizia nr. 4764/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4764/2013

Dosar nr. 11935/2/2010

Şedinţa publică de la 29 martie 2013

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul O.M. a solicitat instanţei să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, prin cererea adresată Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură s-a solicitat verificarea, în temeiul Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, în ceea ce îl priveşte pe dl. O.M., în calitate de director al Centrului Judeţean Olt al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură. Verificările în curs de derulare au continuat conform O.U.G. nr. 24/2008.

În urma investigaţiilor s-a constatat că pârâtul a fost recrutat la data de 1 octombrie 1985, având numele conspirativ de colaborator "D.", iar scopul recrutării a fost pentru supravegherea informativă în cadrul Întreprinderii de Industrializarea Cărnii Olt.

Reclamantul a susţinut că în cauză sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constatarea calităţii pârâtului de colaborator al Securităţii, întrucât informaţiile pe care le-a furnizat Securităţii, indiferent sub ce formă, se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar aceste informaţii au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Reclamantul a mai arătat că pârâtul a furnizat în mod conştient astfel de informaţii, având reprezentarea clară a faptului că relatări de natura celor furnizate nu rămâneau fără urmări şi, ca atare, a vizat consecinţa informaţiilor sale, în sensul îngrădirii dreptului la viaţa privată şi a dreptului de liberă exprimare şi libertate a opiniilor.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că nu a semnat niciodată nimic, niciun angajament, iar informaţiile date cpt. G.M. s-au datorat afectivităţii dintre el şi organul de securitate cu care fusese coleg de facultate.

Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 504 din data de 25 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea pârâtului O.M. de colaborator al Securităţii.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că din Nota de constatare nr. DI/I/2826 din 24 septembrie 2009 rezultă că pârâtul O.M. a semnat un angajament cu organele de securitate.

Din actele depuse la dosar de către reclamant rezultă că pârâtul a avut dosar de colaborare cu Securitatea, înregistrat sub nr. x din care reiese că O.M., născut la 2 octombrie 1956 în Comuna Sprâncenata, a deţinut funcţia de inginer în cadrul Întreprinderii de Industrializarea Cărnii Olt şi, în această calitate, a fost recrutat pentru a sprijini organele Securităţii. La recrutare, pârâtul a acceptat "fără ezitare", astfel cum au consemnat organele Securităţii în raportul din 1 octombrie 1985 şi s-a menţionat că va semna materialele informative sub numele "D.".

Prin verificarea de scripte prin dictare efectuată urmare a contestării de către pârât a înscrisului intitulat Angajament, prima instanţă a constatat că scrisul pârâtului din şedinţa publică şi scrisul persoanei cuprins în "angajament" este acelaşi, fiind vizibilă asemănarea, chiar dacă din anul 1985 şi până în anul 2011 au trecut 26 de ani, iar unele caractere ale literelor din scrisul pârâtului au suferit mici schimbări.

Curtea a constatat că pârâtul a dat numeroase note informative, din care rezultă că informaţiile furnizate au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor despre care a informat.

În nota din 3 mai 1988, pârâtul a comunicat securităţii că va avea în vedere persoanele care discută negativ politica partidului şi statului, persoane care audiază şi comentează ştirile de radio ale posturilor străine "ostile ţării noastre", persoane care intenţionau să treacă fraudulos frontiera de stat, persoane care făceau parte din secte interzise de lege, etc., iar din notele date de pârât rezultă că a furnizat informaţii în legătură cu aceste aspecte.

Instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite cerinţele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii pârâtului de colaborator al Securităţii, informaţiile furnizate vizând încălcarea şi îngrădirea dreptului la viaţa privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din acelaşi Pact.

Recursul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 504 din data de 25 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs pârâtul O.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, în esenţă, pârâtul O.M. a arătat următoarele:

- A arătat pârâtul recurent că nu a avut posibilitatea de a-şi dovedi nevinovăţia deoarece i s-a respins cererea privind introducerea în cauză ca intervenienţi ai ofiţerilor Securităţii Statului G.M. şi N.V. cei care l-ar fi recrutat şi exploatat informativ. De asemenea, i s-a respins proba cu expertiză grafoscopică prin care dorea să dovedească faptul că înscrisurile prezentate şi informaţiile conţinute în acestea nu îi aparţin.

- Consideră recurentul că înscrisurile depuse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt falsuri, că instanţa prin verificarea scrisului său şi a semnăturii a făcut o analiză superficială, nefiind în măsură să stabilească cu exactitate dacă îi aparţine recurentului.

Se arată că înscrisurile prezentate de recurent, nu au fost acceptate de instanţă ca nefiind înscrisuri oficiale însă arhiva Întreprinderii de Industrializare a Cărnii Olt a fost distrusă şi nu a putut prezenta un înscris oficial din anul 1985.

- În aceste condiţii, arată recurentul că se impune efectuarea unei expertize grafologice de către un specialist, întrucât înscrisurile depuse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu au fost semnate de către acesta iar conţinutul lor nu reflectă realitatea evenimentelor la care a participat. Se arată că într-adevăr recurentul îşi manifesta în prezenţa fostului lucrător al departamentului Securitatea Statului, fostul căpitan G.M. - anumite nemulţumiri generate de problemele existente, însă, nu poate fi considerat un colaborator al Securităţii, recurentul fiind unul din criticii constanţi ai sistemului de atunci.

În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele incidente în cauză şi în conformitate cu prevederile art. 304¹ C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 "colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie";

- În ceea ce priveşte motivul de recurs privind respingerea cererii de intervenţie forţată a foştilor ofiţeri de securitate.

Înalta Curte constată că faţă de probele cu înscrisuri depuse la dosarul cauzei de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, instanţa de fond a stabilit corect că aceasta nu este întemeiată în raport de prevederile art. 49 şi următoarele C. proc. civ.

Dovezile se pot încuviinţa dacă instanţa socoteşte că ele pot să aducă dezlegare pricinii (art. 167 C. proc. civ.).

În mod corect a apreciat instanţa de fond că nu poate fi admisă o cerere privind introducerea în cauză a foştilor subofiţeri de securitate care l-au recrutat pe pârâtul-recurent, i-au luat angajamentul şi apoi i-au valorificat informaţiile furnizate în numeroasele note informative, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile procedurale pentru antrenarea în proces a acestor persoane care nu pot pretinde aceleaşi drepturi ca şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (conform art. 57 C. proc. civ.).

- În ceea ce priveşte respingerea probei cu expertiză grafologică

Instanţa de fond a apreciat în mod corect în raport de ansamblul probator că nu este relevantă proba cu expertiză grafologică, fiind suficientă o verificare de scripte precum cea de la dosar fond.

În mod constant, în acest gen de cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, cei cărora li se impută colaborarea cu organele de securitate invocă motive precum cele arătate de recurent, nerecunoaşterea semnăturii şi a notelor informative fiind principalele apărări.

În ceea ce îl priveşte pe recurent, se observă cu uşurinţă că acesta a dat angajament scris, semnat olograf (dosar fond) şi a fost recompensat pentru activitatea sa - (dosar fond), similitudinea scrisului şi semnăturii în raport cu probele de scris date în faţa instanţei, conform art. 178 alin. (2) C. proc. civ., fiind evidentă.

- În ceea ce priveşte natura informaţiilor furnizate de recurent.

În primul rând se reţine că recurentul recunoaşte parţial că avea întâlniri cu ofiţerii de securitate, nuanţând doar că exista între ofiţerul G.M. şi acesta o chestiune de afectivitate, întrucât absolviseră aceeaşi facultate, venea deseori în biroul său şi discutau despre greutăţile din procesul tehnologic.

De asemenea, a arătat că a pus pe hârtie neajunsurile existente însă nu a semnat angajament sau alte note informative (dosar fond) şi nu a primit bani de la vreun reprezentant al Securităţii.

Nu pot fi primite susţinerile recurentului, acestea fiind contrazise de probele dosarului - aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.

Numele conspirativ "D." apare pe numeroase note informative:

- cea privind pe dr. veterinar T.M. care avea rude în RFG şi şi-a manifestat dorinţa de a pleca definitiv din ţară;

- despre acelaşi medic veterinar arată că sub diverse motive părăseşte întreprinderea, că se pregăteşte de o excursie în RFG la rudele sale;

- a arătat despre starea de nemulţumire a personalului direct productiv faţă de conducerea întreprinderii care nu a luat măsuri pentru plata alocaţiei de stat şi a sporului de vechime.

- despre doctorul I.M. arată că a adus injurii şefului statului.

- despre greutăţile în întreţinerea şi repararea utilajelor şi nemulţumirile muncitorilor.

- despre nemulţumirile personalului muncitor care a fost trimis în concediu fără salarii.

- despre calitatea proastă a cărbunelui, trebuind să urmărească care dintre unităţile furnizoare de cărbune este răspunzătoare.

- despre accesul autovehiculelor care urmează să ridice produse din cadrul abatorului şi pretinderea din partea dr. I.M. a diverse atenţii.

- despre opinia oamenilor muncii privind atitudinea necorespunzătoare a diplomatului maghiar la Bucureşti.

- despre conţinutul cuvântării Tovarăşului Secretar General şi opinia oamenilor muncii.

- despre S. sosit în Slatina şi întâlnirile lui, cu cine ţine legătura, unde e cazat, întâlniri cu traficanţi de aur şi valută de cetăţenie străină.

Toate aceste note informative precum şi altele aflate la dosarul de fond conduc la concluzia că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, informaţiile furnizate vizând sau îngrădind drepturi şi libertăţi ale drepturilor omului, fiind evident că asupra persoanelor la care se referea recurentul se luau măsuri de urmărire, verificare, constituind o încălcare a dreptului la viaţă privată, la libertatea de exprimare a opiniilor, libertatea gândirii şi conştiinţei (art. 28, art. 17, art. 18 Constituţia României 1965).

Imixtiunile în viaţa şi conştiinţa persoanelor în timpul regimului comunist în felul în care a procedat recurentul, încalcă dreptul la viaţă a individului şi dreptul la libertatea de exprimare, dreptul oricărei persoane de a nu expune altora aspectele cele mai intime ale fiinţei sale, despre elementele care privesc modul nostru de a gândi şi care trebuie să rămână inaccesibile.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de cele reţinute mai sus, constatând că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, că nu există motive care să atragă modificarea acesteia, Înalta Curte în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâtul O.M. împotriva Sentinţei civile nr. 504 din 25 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2013.

Procesat de GGC - CL

← ICCJ. Decizia nr. 4738/2013. Contencios. Conflict de...		ICCJ. Decizia nr. 4779/2013. Contencios. Conflict de... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: